Model de acțiune pentru acordarea pensiei copilului minor sau părinților sau pentru majorarea sau reducerea acesteia
Modele de acţiuni de chemare în judecată
Model 1: Pentru acordarea pensiei copilului minor
DOMNULE PREŞEDINTE,
Subsemnatul(a) , domiciliat(ă) în , în numele şi ca reprezentantă) legal(ă)
a(l) minorului(rei) , chem în judecată şi personal la interogatoriu pe pârâtul(a) domiciliat(ă) în , pentru a fi obligat(ă) la
PENSIE DE ÎNTREŢINERE
urmând să contribuie lunar la cheltuielile de întreţinere a minorului(rei) mai sus-numit(ă) şi să-mi plătească cheltuielile de judecată pe care le voi face cu acest proces.
Motivele acţiunii:
In fapt, din căsătoria mea cu pârătul(a) a rezultat minorul(a) mai sus-
numit(ă). La data de pârătul(a) a părăsit domiciliul comun. Copilul a rămas
sub îngrijirea mea şi pentru că pârătul(a) refuză să acorde de bunăvoie întreţinere minorului, vă rog să fie obligat la întreţinere în raport de posibilităţile materiale
pe care le are. Este salariat(ă) la şi totodată posedă alte bunuri aducătoare de
venituri, printre care un teren în suprafaţă de_
în drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 107 rap. la art. 86 şi art. 94 C. fam. şi vă rog să admiteţi acţiunea şi să obligaţi pe pârât(ă) să contribuie lunar la cheltuielile de întreţinere a copilului minor.
In dovedirea acţiunii înţeleg să mă folosesc de interogatoriul părătului(ei) şi de relaţiile pe care instanţa urmează să le ceară în legătură cu veniturile pe care le realizează.
Depun acţiunea în dublu exemplar la care anexez copia certificatului de căsătorie şi copia certificatului de naştere al copilului minor.
Data depunerii_
Semnătura_
DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI_
Model 2: Pentru acordarea pensiei părinţilor
DOMNULE PREŞEDINTE,
Subsemnatul(a) , domiciliat(ă) în , chem în judecată şi personal la interogatoriu pe părâtul(a)_, domiciliat(ă) în , pentru ca, pe baza hotărârii ce veţi pronunţa, să-l(o) obligaţi la
PENSIE DE ÎNTREŢINERE PENTRU PĂRINTE,
începând cu data introducerii acţiunii, pe tot restul vieţii mele şi la plata cheltuielilor de judecată pe care le voi face cu acest proces.
Motivele acţiunii:
în fapt, sunt tatăl (mama. părătului(ei) şi sunt în vârstă de ani. Sunt bolnav(ă) şi nu am nici un fel de venit. Neavândputinţa unui câştig din muncă din cauza incapacităţii de a munci, am solicitat întreţinere de la părât(ă), care este apt(ă) de muncă şi dispune de posibilităţi materiale suficiente, dar îmi refuză orice ajutor. Pârâtul(a) are totuşi obligaţia morală şi legală de a contribui la întreţinerea mea şi pentru acest motiv vă rog să-l(o) obligaţi să contribuie lunar la întreţinerea mea sub forma unei pensii de întreţinere care să ţină seama de nevoile mele şi de posibilităţile materiale de care el (ea. dispune.
în drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 86 rap. la art. 93 şi art. 94 C.fam.
în dovedirea acţiunii înţeleg să mă servesc de copia certificatului meu de naştere, de acte medicale privind starea sănătăţii mele, de răspunsurile pârâtului(ei) la interogatoriu şi de relaţiile pe care vă rog să le cereţi în legătură cu venitul net lunar realizat de părăt(ă) în ultimele 6 luni, de la_unde este salariat(ă).
Depun acţiunea în dublu exemplar.
Data depunerii_
Semnătura_
DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI_
Model 3: Pentru majorarea pensiei de întreţinere
DOMNULE PREŞEDINTE,
Subsemnatul(a) , domiciliat(ă) în , în numele şi ca reprezentant(ă)
legal(ă) a minorului , chem în judecată şi personal la interogatoriu pe pârâ-
tul(a) , domiciliat(ă) în , pentru ca, pe baza hotărârii ce veţi pronunţa, să dispuneţi
MAJORAREA PENSIEI DE ÎNTREŢINERE
la care a fost obligat(ă) prin sentinţa civilă nr. din , pronunţată de judecătoria ___.
De asemenea, cer obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată pe care le voi face cu acest proces.
Motivele a cţiunii:
în fapt, prin hotărârea mai sus menţionată părătul(a) a fost obligat(ă) să plătească lunar suma de lei pensie de întreţinere pentru minorul , născut la
data de_. La stabilirea acestei pensii s-au avut în vedere nevoile minorului şi
posibilităţile materiale ale pârâtului(ei), care se cifrau la un venit mediu net lunar de_. Această situaţie de fapt s-a schimbat. Nevoile minorului, care acum es-
te în vârstă de ani şi este elev, au crescut şi în acelaşi timp au crescut şi posibilităţile materiale ale părătului(ei), care realizează din salariu un venit mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea pensiei de întreţinere, a cărei majorare o solicit.
în drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 44 rap. la art. 94 C. fam.
In dovedirea acţiunii, înţeleg să mă folosesc de răspunsurile pârâtului(ei) la
interogatoriu, de relaţiile pe care vă rog să le cereţi de la unitatea_unde
părătul(a) este salariat(ă), în legătură cu venitul net lunar realizat în ultimele 8 luni.
Depun acţiunea în dublu exemplar, precum şi copia sentinţei civile nr._din_.
Data depunerii_
Semnătura_
DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI_
Model 4: Pentru reducerea pensiei de întreținere
DOMNULE PREŞEDINTE,
Subsemnatul (a)_, domiciliat(ă) în , chem în judecată pe pârâta(ul)_ , domiciliat(ă) în_ , în calitate de reprezentantă) legal(ă) a(l) minorului pentru ca să hotărâţi
REDUCEREA PENSIEI DE ÎNTREŢINERE
la care am fost obligat(ă) prin sentinţa civilă nr. din_pronunţată de judecătoria _.
Cer, de asemenea, obligarea pârâtului(ei) la plata cheltuielilor de judecată pe I care le voi face cu judecarea acestui proces.
Motivele acţiunii:
în fapt, prin hotărârea mai sus menţionată, am fost obligat(ă) să plătesc părătei(ului), pentru minorul mai sus-numit, pensie de întreţinere în sumă de_ lei lunar. La stabilirea acestei sume s-a avut în vedere că realizam un venit net lunar de_ lei (sau că nu aveam decât acest copil). în prezent realizez un venit mai mic (sau mai am obligaţia de întreţinere şi faţă de minorul născut la data de_ din actuala căsătorie sau din concubinaj), astfel că se impune reaprecierea cuantumului pensiei de întreţinere la care am fost obligat(ă).
în drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 44 şi art. 94 C. fam.
în dovedirea acţiunii înţeleg să mă servesc de răspunsurile la interogatoriul pârâtei (ului), de adeverinţa nr. din eliberată de din care rezultă venitul mediu net
lunar pe care l-am realizat în ultimele 6 luni, de copia certificatului de naştere al celui
de-al doilea copil (sau de copia sentinţa civilă nr. din pronunţată de judecătoria prin care s-a stabilit că sunt tatăl minorului născut la şi am fost obligat
să plătesc lunar suma de lei drept pensie de întreţinere etc.).
Depun acţiunea în dublu exemplar, la care anexez actele enunţate mai sus cât şi copia sentinţei civile prin care s-a stabilit pensia de întreţinere a cărei reducere o cer.
Data depunerii_
Semnătura_
DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI
Explicații teoretice
OBLIGAŢIA DE ÎNTREŢINERE
1. CONCEPT ŞI REGLEMENTARE
1. SEDIUL MATERIEI. Obligaţia de întreţinere ia naştere ca efect al căsătoriei, rudeniei, adopţiei, precum şi al primirii copiilor spre creştere; Codul familiei îi consacră întregul capitol IV din titlul II, cuprinzând articolele 86-96.
Astfel cum este reglementată, obligaţia de întreţinere constituie mijlocul procesual prin care persoana îndreptăţită solicită instanţei de judecată să oblige persoana pârâtă, în baza obligaţiei stabilită de lege, să-i presteze întreţinerea.
2. PERSOANELE CU VOCAŢIE LA ÎNTREŢINERE. Persoanele îndreptăţite şi îndatorate în mod reciproc la întreţinere sunt prevăzute de art. 86 C. fam, potrivit căruia obligaţia de întreţinere există între:
a) soţ şi soţie (chiar divorţaţi sau în caz de nulitate sau anulare a căsătoriei, după distincţiile prevăzute de art. 24 alin. 1 şi art. 41 C. fam.);
b) părinţi şi copii, prin copil înţelegând orice descendent de primul grad, fără deosebire după cum este din căsătorie sau din afara căsătoriei;
c) înjietor şi înfiat, fără deosebire după cum adopţia a fost încuviinţată cu efecte restrânse ori cu toate efectele filiaţiei fireşti;
d) bunici şi nepoţi;
e) străbunici şi strănepoţi;
f) fraţi şi surori, indiferent dacă sunt minori sau majori, din aceeaşi căsătorie sau din căsătorii diferite, ori din afara căsătoriei, precum şi alte persoane anume prevăzute de lege.
Codul familiei, prin alte dispoziţii, stabileşte obligaţia de întreţinere în sarcina unor persoane, fără a avea însă caracter de reciprocitate.
3. ORDINEA ÎN CARE SE DATOREAZĂ ÎNTREŢINEREA. Este prevăzută de art. 89 C. fam, şi anume:
1) Soţii îşi datorează întreţinere înaintea celorlalţi obligaţi (art. 89 lit. a C. fam.), în caz de divorţ, potrivit art. 41 alin. 2 C. fam, soţul divorţat are drept la întreţinere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă survenite înainte de căsătorie, ori în timpul căsătoriei; el are drept la întreţinere şi atunci când incapacitatea se iveşte în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, însă numai dacă incapacitatea se datorează unei împrejurări în legătură cu căsătoria. Soţul vinovat de divorţ va beneficia de prevederile acestui alineat numai în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei. Dreptul la întreţinere încetează prin recăsătorirea soţului îndreptăţit să o primească. Dispoziţiile art. 41 alin. 3 C. fam. se aplică şi în cazul declarării nulităţii sau al anulării căsătoriei.
2) Descendentul este obligat la întreţinere înaintea ascendentului, iar dacă sunt mai mulţi descendenţi sau mai mulţi ascendenţi cel în grad mai apropiat înaintea celui în grad mai îndepărtat (art. 89 alin. 1 lit. b C. fam.).
3) Cel care înfiază este obligat la întreţinere înaintea părinţilor fireşti (art. 89 alin. 1 lit. c, C. fam.).
4) Fraţii şi surorile îşi datorează întreţinere după părinţi, dar înaintea bunicilor (art. 89 alin. 1 lit. d C. fam.)
4. OBIECTUL OBLIGAŢIEI DE ÎNTREŢINERE. Legea nu defineşte şi nici nu arată în ce constă obiectul obligaţiei de întreţinere. A întreţine o persoană înseamnă a-i asigura tot ceea ce este necesar traiului: alimente, îmbrăcăminte, îngrijirea sănătăţii, locuinţă etc. Aceste elemente formează obiectul obligaţiei de întreţinere, care are caracter personal, dar se poate transmite asupra moştenitorilor persoanei obligate la întreţinere sau asupra aceleia care l-a întreţinut pe minor fără a fi avut o atare îndatorire, în condiţiile art. 96 C. fam.
5. Condiţiile de naştere a dreptului la întreţinere. Potrivit art. 86 alin. 2 C. fam, două sunt condiţiile pentru ca dreptul la întreţinere să se nască, şi anume:
1) Nevoia. Persoana îndreptăţită la întreţinere să se afle în nevoie, condiţie care se apreciază în raport de veniturile şi bunurile persoanei care solicită întreţinerea. Este în nevoie persoana care nu are nici un fel de venituri sau veniturile pe care le are sunt insuficiente pentru a-i asigura existenţa. Spre exemplu, se consideră că toţi minorii se află în nevoie pe toată durata minorităţii, indiferent de cauza acestei nevoi (vezi art. 107 alin. 2 şi art. 86 alin. 3 C. fam.).
2) Neputinţa de a munci Aceasta determină imposibilitatea de a realiza un câştig din muncă. Neputinţa de a munci trebuie să aibă caracter obiectiv. Cauza acesteia poate fi: bătrâneţea, atunci când veniturile de care dispune părintele aflat în incapacitate de a mai munci nu-i sunt suficiente pentru acoperirea nevoilor; continuarea studiilor de către copilul care a devenit major, părintele fiind obligat să-i acorde întreţinere până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 25 ani; o boală, un accident, o infirmitate congenitală, sarcină, lăuzie etc. Incapacitatea poate fi totală sau parţială, permanentă sau temporară şi trebuie dovedită de cel care o invocă. Când stabilirea ei necesită cunoştinţe de specialitate, aceasta se poate realiza în timpul procesului, de exemplu prin efectuarea unei expertize medico-legale.
Aceste două condiţii – nevoia şi neputinţa unui câştig din muncă din cauza incapacităţii de a munci – trebuie îndeplinite în mod cumulativ.
6. CONDIŢIILE PENTRU A FI OBLIGAT la ÎNTREŢINERE. Pentru ca cel îndatorat la întreţinere să poată fi obligat să o presteze este necesar să se stabilească că el dispune de mijloacele materiale necesare, fapt care rezultă din dispoziţiile art. 94 alin. 1 şi 2, art. 90 alin. 1 şi art. 91 C. fam. Prin mijloace materiale trebuie să înţelegem toate veniturile de care dispune cel ce urmează a fi obligat la întreţinere, care au un caracter de continuitate. Veniturile pot proveni din surse diferite: din salariu, din gospodăria de pe lângă casă, din munca agricolă, din exercitarea unei meserii în timpul liber etc. în acest caz se face cumulul diferitelor categorii de mijloace şi se stabileşte venitul net lunar.
7. Criteriile de stabilire a cuantumului întreţinerii. Sunt prevăzute de art. 94 alin. 1 C. fam, conform căruia întreţinerea se datorează potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti.
La stabilirea cuantumului contribuţiei se au în vedere dispoziţiile art. 94 alin. 3 C. fam, potrivit cărora, când întreţinerea este datorată de părinţi sau de cel ce adoptă, ea se stabileşte până la o pătrime din câştigul său de muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.
Când întreţinerea este datorată fostului soţ, sunt aplicabile dispoziţiile art. 41 alin. 2 şi art. 3 C. fam, care prevăd că întreţinerea poate fi stabilită până la o treime din venitul net din muncă al soţului obligat la plata ei. Această întreţinere, împreună cu întreţinerea datorată copiilor, nu va putea depăşi jumătate din venitul net din muncă al soţului obligat la plată.
Cotele prevăzute de art. 94 alin. 3 şi art. 41 alin. 2 C. fam. nu sunt fixe, ci doar plafonate. Instanţa poate încuviinţa plata unei întreţineri peste plafonul legal dacă cel obligat se oferă, dar bineînţeles numai dacă prin aceasta nu se aduce atingere intereselor legitime ale altor persoane, urmărindu-se prejudicierea lor.
8. DATA DE LA CARE SE DATOREAZĂ ÎNTREŢINERE. De regulă, întreţinerea se datorează de la data înregistrării cererii de chemare în judecată. Dacă cererea se face oral, în cursul dezbaterilor altui proces, întreţinerea se stabileşte de la data formulării cererii. Raţiunea acestui mod de a vedea rezidă din prezumţia că întreţinerea nu este necesară dacă nu se cere.
9. CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ. Se poate formula în cadrul acţiunilor de divorţ, de stabilire a paternităţii, de încredinţare spre creştere şi educare a copiilor minori sau de stabilire a domiciliului minorilor. în toate aceste situaţii, competenţa soluţionării lor aparţine instanţei învestită cu judecarea acţiunii principale, iar stabilirea întreţinerii se face după aceleaşi criterii aplicabile şi în cazul în care se solicită pe calea unei acţiuni separate. în acest ultim caz, cererea de chemare în judecată este de competenţa instanţei domiciliului pârâtului. Face excepţie cazul când obligaţia decurge din raporturile dintre ascendenţi şi descendenţi, când, potrivit art. 10 pct. 7 raportat la art. 12 C. proc. civ, reclamantul are alegerea între instanţa propriului domiciliu şi instanţa domiciliului pârâtului. Regula aceasta se aplică şi în situaţia în care pe lângă ascendenţi sau descendenţi, participă în proces şi alte persoane care au calitatea de pârâţi.
Cererile pentru obligarea la pensie de întreţinere sunt scutite de plata taxei de timbru.
10. ÎNVOIALA PĂRŢILOR. învoiala părţilor cu privire la contribuţia fiecăruia la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătirea profesională a minorului produce efecte juridice numai dacă este încuviinţată de instanţa de judecată, care are obligaţia să verifice dacă ea nu prejudiciază drepturile minorului.
S-a decis, de pildă, că dacă, în urma verificărilor făcute, instanţa constată că unul dintre părinţi este în măsură să satisfacă singur toate nevoile copilului, ea poate, ţinând seama de declaraţia făcută de acest părinte, să nu-1 oblige pe celălalt părinte să contribuie la întreţinere.
11. Majorarea, reducerea sau sistarea întreţinerii. Potrivit art. 94 alin. 2 C. fam, instanţa judecătorească – la cerere – „va putea mări sau micşora obligaţia de întreţinere sau hotărî încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreţinerea sau nevoia celui ce o primeşte”.
Cererea trebuie motivată şi însoţită de hotărârea prin care s-a stabilit obligaţia de întreţinere a cărei majorare, reducere sau stingere se cere. Ea este scutită de taxele de timbru.
Majorarea cuantumului pensiei are loc începând cu data introducerii acţiunii, chiar dacă împrejurarea care îndreptăţeşte acţiunea de majorare preexistă, afară de cazul când întârzierea introducerii acţiunii este imputabilă debitorului.
Reducerea sau încetarea obligaţiei de întreţinere are loc de la data ivirii cauzei, chiar dacă acţiunea s-a introdus ulterior.
S-a decis că reducerea sau sistarea pensiei se poate hotărî dacă posibilităţile materiale ale debitorului s-au redus sau acesta nu mai are nici un venit, este militar în termen, arestat sau nu mai poate munci.