Model de acţiune pentru încuviinţarea executării hotărârii arbitrale străine
Domnule Preşedinte, [1]
Subscrisa [2]_cu sediul în_, numărul de înmatriculare în registrul comerţului, codul unic de înregistrare_şi contul bancar_, prin reprezentant legal_, şi, după caz, sediul ales în România la_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3] _, cu sediul în , numărul de înmatriculare în registrul comerţului, codul unic de înregistrare_ şi contul bancar_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi
Încuviinţarea executării silite a Hotărârii arbitrale nr. din_ pronunţată de_(denumirea instanţei străine).
De asemenea, solicităm obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele acţiunii sunt următoarele:
Motivele de fapt [4]:_
Temeiul de drept [5]: Ne întemeiem acţiunea pe dispoziţiile art. 370 şi ale art. 3702 C. proc. civ. raportat la art. 173-177 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat.
Probe [6]: în dovedire, solicităm proba cu înscrisuri.
Anexăm: înscrisuri, respectiv:_, chitanţa privind plata taxei
judiciare de timbru în valoare de 91.000 lei, precum şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [7]
Semnătura,
Domnului Preşedinte al Tribunalului [8]
Explicații teoretice
[1] Natura juridică. Executarea hotărârii arbitrale străine este o procedură contencioasă în cadrul căreia se efectuează un control asupra condiţiilor de regularitate ale hotărârii arbitrale străine şi a caracterului executoriu al acesteia.
în practică se solicită încuviinţarea executării silite a hotărârii arbitrale fie împreună cu cererea prin care se solicită recunoaşterea hotărârii arbitrale străine, fie pe cale separată. Apreciem că, în cazul hotărârilor susceptibile de executare silită, este suficient să se solicite numai încuviinţarea executării silite, verificarea condiţiilor cerute de art. 167-171 din Legea nr. 105/1992 realizându-se în cadrul soluţionării acestei cereri. încuviinţarea executării unei astfel de hotărâri nu este, deci, condiţionată de obţinerea, în prealabil sau concomitent, a unei hotărâri de recunoaştere a efectelor hotărârii arbitrale străine pe teritoriul României.
[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are persoana interesată, respectiv creditorul, titular al dreptului recunoscut prin hotărârea arbitrală străină.
[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are debitorul, cel obligat a executa hotărârea arbitrală străină.
[4] Motivele de fapt. Se va menţiona că între părţi a avut loc un litigiu arbitrai în străinătate, soluţionat prin hotărârea arbitrală a cărei punere în executare se solicită, şi se va arăta că sunt îndeplinite, cumulativ, condiţiile prevăzute de art. 167-171 şi art. 173-174 din Legea nr. 105/1992, respectiv:
a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunţată
b) instanţa judecătorească care a pronunţat-o a avut, potrivit legii menţionate, competenţa să judece procesul,
c) există reciprocitate în ce priveşte efectele hotărârilor străine între România şi statutul instanţei care a pronunţat hotărârea;
d) hotărârea este executorie potrivit legii instanţei care a pronunţat-o;
e) dreptul de a cere executarea silită nu este prescris potrivit legii române.
în cazul în care hotărârea a fost pronunţată în lipsa părţii care a pierdut procesul, trebuie să se constate, de asemenea, că acesteia i-a fost înmânată în timp util citaţia pentru termenul de dezbateri în fond, cât şi actul de sesizare a instanţei şi că i s-a dat posibilitatea de a se apăra şi de a exercita calea de atac împotriva hotărârii.
Totodată, se va arăta că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 168 din lege cu privire la refuzul recunoaşterii hotărârii străine.
[5] Temeiul de drept îl reprezintă dispoziţiile art. 370 şi ale art. 3 702 C. proc. civ. raportat la dispoziţiile art. 173-177 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat.
[6] Probe. Se va administra proba cu înscrisuri, respectiv cele prevăzute de art. 171 şi art. 175 din Legea nr. 105/1992:
a) copia hotărârii străine;
b) dovada caracterului definitiv al acesteia;
c) copia dovezii de înmânare a citaţiei şi a actului de sesizare, comunicate părţii care a fost lipsă în instanţa străină sau orice alt act oficial care să ateste că citaţia şi actul de sesizare au fost cunoscute de către partea împotriva căreia s-a dat hotărârea;
d) orice alt act de natură să probeze, în completare, că hotărârea străină îndeplineşte celelalte condiţii prevăzute de art. 167 din Legea nr. 105/1992;
e) dovada caracterului executoriu al hotărârii străine, eliberată de instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află sediul societăţii care a pronunţat-o.
Legea nr. 105/1992 impune ca actele să fie însoţite de traduceri autorizate şi supralegalizate. Supralegalizarea nu este cerută dacă părţile sunt de acord cu depunerea de copii certificate pentru conformitate.
Cerinţa supralegalizării este înlăturată pentru statele semnatare ale Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin O.G. nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000 şi modificată ulterior prin Legea nr. 142/2004, fiind suficientă aplicarea apostilei, în condiţiile convenţiei.
[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 91.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/197, cu modificările şi completările ulterioare.
Timbrul judiciar este de 3.000 Iei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
[8] Instanţa competentă:
a) teritorial – este competentă instanţa judecătorească în circumscripţia căreia urmează a se face executarea, conform art. 173 din Legea nr. 105/1992 raportat la art. 3702 C. proc. civ.;
b) material – competenţa aparţine tribunalului, conform art. 173 din Legea nr. 105/1992 raportat la art. 3702 C. proc. civ.