Model de acțiune privind atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere pentru suportarea unei părţi din pasivul debitorului persoană juridică

Tribunalul_

Secţia_

Dosar nr._

Termen la data de_

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul/subscrisa [2]_ , domiciliat în_/cu sediul în_, numărul de înmatriculare în registrul comerţului _, codul unic de înregistrare_şi contul bancar _, prin reprezentant legal_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, şi pe_, domiciliat în_, în calitate de pârâţi, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Obligarea pârâţilor să suporte pasivul debitorului S.C._, în sumă de_lei

De asemenea, solicit obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 137 din Legea nr. 64/1995, republicată.

Probe [6]: în dovedire, solicit următoarele probe:_

Anexez: următoarele înscrisuri:_, chitanţă privind plata

taxei judiciare de timbru în valoare de 366.000 lei, precum şi timbrul judiciar de 3.000 iei. [7]

Semnătura,

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune în realizare, patrimonială, personală, întemeiată pe răspunderea civilă (contractuală sau delictuală, în funcţie de izvorul obligaţiei încălcate) a membrilor organelor de conducere ale debitorului aflat în procedura prevăzută de Legea nr. 64/1995, republicată.

De asemenea, prin această cerere se poate solicita şi dispunerea de către jude-cătorul-sindic a unor măsuri asigurătorii pe averea celor răspunzători de cauzarea prejudiciului.

1.1. Termenul de introducere. Deşi practica judiciară nu a fost unitară în privinţa momentului introducerii cererii pentru angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere, în prezent considerăm ca această problemă a fost clarificată în raport de dispoziţiile art. 137 şi ale art. 138 din Legea nr. 64/1995, republicată, în sensul că această cerere trebuie introdusă în cursul procedurii.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) au, de obicei, oricare dintre creditori, dar şi: administratorul sau lichidatorul judiciar, membrii, asociaţii sau acţionarii, precum şi judecătorul-sindic, din oficiu.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) au membrii organelor de conducere ale debitorului, respectiv: administratorii, directorii, cenzorii, precum şi orice altă persoană care, prin faptele sale, a contribuit la ajungerea debitorului în stare de insolvenţă.

[4] Motivele de fapt. Se va indica funcţia deţinută de pârâţi în cadrul societăţii, pentru verificarea calităţii procesuale pasive a acestora, şi se va arată fapta sau faptele, săvârşite de pârâţi, care au contribuit la ajungerea debitorului în stare de insolvenţă, respectiv:

a) folosirea bunurilor sau creditelor societăţii în folosul propriu sau în cel al unei alte societăţi;

b) întreprinderea de acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea societăţii;

c) dispunerea, în interes personal, continuării unei activităţi care ducea în mod vădit societatea la încetarea de plăţi;

d) ţinerea unei contabilităţi fictive, sustragerea unor documente contabile sau neţinerea contabilităţii în conformitate cu legea;

e) deturnarea sau ascunderea unei părţi din activul societăţii sau mărirea, în mod fictiv, a pasivului acesteia;

f) folosirea unor mijloace ruinătoare pentru a procura societăţii fonduri, în scopul întârzierii încetării plăţilor;

g) faptul că, în luna precedentă încetării plăţilor, aceştia au plătit sau au dispus să se plătească cu preferinţă unui creditor, în dauna altor creditori.

în continuare, se va motiva existenţa legăturii de cauzalitate dintre faptele săvârşite şi starea de insolvenţă a debitorului, existenţa prejudiciului şi culpa pârâţilor.

[5] Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 137 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată.

[6] Probe. Sunt aplicabile regulile prevăzute de art. 46 C. corn., respectiv:

a) înscrisuri – de regulă raportul de activitate întocmit de administratorul/ lichidatorul judiciar din care rezultă cauzele şi împrejurările care au condus societatea debitoare la încetarea plăţilor, actul constitutiv al societăţii şi eventuale acte de modificare ale acestuia cu privire la numirea membrilor organelor de conducere, precum şi orice alte înscrisuri socotite utile cauzei;

b) interogatoriul pârâţilor – pe aspectul faptelor săvârşite de membrii organelor de conducere şi al dovedirii legăturii de cauzalitate dintre fapta personală şi prejudiciul suferit în averea debitorului, urmat de cel al creditorului.

[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 366.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 6 lit. c) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, iar timbrul judiciar este de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[8] Instanţa competentă:

a) teritorial – competenţa aparţine instanţei în a cărei rază teritorială se află sediul debitorului supus procedurii reorganizării sau falimentului, potrivit art. 6 din Legea nr. 64/1995, republicată;

b) material-este competent tribunalul, prin judecătorul-sindic, conform art. 137 raportat la art. 6 din aceeaşi lege.