Model de contract de depozit

Contract de depozit

Nr. din_

încheiat între:

1. Eu_, în calitate de depozitar, domiciliat în_şi

2. Eu_, în calitate de deponent, domiciliat în_, a intervenit

următorul contract de depozit.

Eu_, în calitate de depozitar, declar că am primit în depozit de la dl._următoarele bunuri:_.

Durata depozitului este de 1 an, începând de la data de_, obligatoriu

pentru mine şi facultativ pentru deponent, care şi-l va putea retrage când va dori, cu obligaţia să mă anunţe cu cel puţin 2 zile înainte.

Pentru paza depozitului am stabilit să primesc de la deponent suma de lei, pe care declar că am şi primit-o (sau o voi primi la data de_).

Suma pe care am primit-o nu o voi restitui chiar dacă restituirea depozitului se va face înainte de împlinirea termenului stabilit._
Dacă la împlinirea termenului de_contractul nu este denunţat, durata

acestuia se prelungeşte de drept, iar plata pentru paza depozitului pe perioada urmă toare de un an devine de îndată exigibilă, deponentul având obligaţia să mi-o achite, în caz contrar am dreptul să-l execut fără somaţie sau trecerea vreunui termen.

Dacă deponentul va cere restituirea depozitului în perioada prelungirii tacite, adică după expirarea primului an, nu voi fi obligat să restitui depozitul decât în schimbul plăţii sumei stabilită s-o primesc pentru paza depozitului. In caz de neplată depozitul rămâne asupra mea, drept amanet, până ce mi se va plăti suma ce mi se datorează pentru paza depozitului.

Dacă în termen de 2 luni de la data scadenţei, deponentul nu-mi plăteşte suma ce mi se cuvine, voi avea dreptul să scot la vânzare depozitul, iar din preţul obţinut îmi voi reţine suma pe care deponentul mi-o datorează, plus cheltuielile de executare şi diferenţa, dacă va fi, o voi preda deponentului.

II. Eu_, deponent, declar că am dat în depozit d-lui_, pe

o durată de un an, bunurile enumerate mai sus, pentru care mă oblig să plătesc suma de_lei pentru paza lor (pe care am şi plătit-o).

înţeleg să respect toate prevederile acestui contract, pe care-l accept în întregul

său.

Toate comunicările judiciare şi extrajudiciare se vor face la domiciliile noastre, indicate mai sus.

încheiat astăzi_, în_exemplare.

Depozitar_

Deponent_

MODEL DE CONTRACT DE DEPOZIT ŞI SECHESTRU

Contract de depozit și sechestru
Nr._din_

Intre subsemnaţii:

1. Reclamantul , în procesul de partaj cu nr. , cu domiciliul în şi

2. Pârâtul _, în procesul de partaj cu număr mai sus menţionat, cu domiciliul în_, ne-am înţeles ca să încredinţăm păstrarea şi administrarea imobilului ce formează obiectul dosarului de partaj d-lui_, cu domiciliul în . Sus-

numitul, pe tot parcursul procesului, va administra imobilul, îl va putea închiria, îi va face reparaţiile necesare, fără nici un amestec din partea noastră.

Durata acestui contract este atâta timp cât va dura procesul de partaj.

Dacă procesul va dura mai mult de 1 an, dl._, an de an ne va pre-

zenta situaţia gestiunii în legătură cu administrarea bunului şi noi îi vom da descărcarea cuvenită în termen de 10 zile de la prezentarea gestiunii.

Dacă noi vom refuza să-i dăm descărcarea cuvenită, dl. , se va putea adresa

instanţei judecătoreşti, pe rolul căreia se află dosarul de partaj, pentru a obţine cuvenita descărcare. Aceeaşi instanţă va decide şi asupra înlocuirii d-lui , în cazul în

care nu-şi va respecta obligaţia de a prezenta anual situaţia gestiunii imobilului.

Pentru munca pe care o va depune, am hotărât să plătim d-lui_, o indemnizaţie de_ din încasările pe care le va face, sumă ce şi-o va reţine trimestrial din încasările pe care le va face.

Cheltuielile cu administraţia, reparaţii, impozite, cheltuielile de judecată cu eventualele procese intentate chiriaşilor, asigurare, sunt în sarcina noastră a proprietarilor.

Dl. va suporta cheltuielile de întreţinere constând în plata personalului ce

asigură paza şi curăţenia imobilului.

După scăderea cheltuielilor şi a indemnizaţiei, suma netă ne va fi nouă predată, în părţi egale, în schimbul chitanţelor ce le vom da d-lui sechestru.

Sechestrul primeşte din partea noastră o procură autentică pentru administrarea şi paza imobilului, care rămâne valabilă pe întreaga durată a acestui contract.

Taxele de timbru şi eventualele impozite ce vor rezulta din executarea acestui contract rămân în sarcina noastră, a proprietarilor.

Eu_, în calitate de sechestru, declar că sunt de acord cu toate prevederile acestui contract, pe care-l accept în întregime.

întocmit astăzi , în 3 exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte.

Proprietari

1, 2

Sechestru

Model de acțiune pentru restituirea bunurilor lăsate în depozitul necesar

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul(a) , domiciliat(ă) în_, chem în judecată şi personal la interogatoriu pe pârătul(a)_, domiciliat(ă) în_, pentru a fi obligat(ă) să-mi:

RESTITUIE BUNURILE LĂSATE ÎN DEPOZIT

cu ocazia incendiului (sau inundaţiei) ce a avut loc la data de şi să mi le restituie.

De asemenea, cer obligarea sa şi la plata cheltuielilor de judecată pe care le voi face cu acest proces.

Motivele acţiunii:

în fapt, la data de a avut loc un incendiu în imobilul din str. , vecin cu

imobilul meu care era expus la rândul sau să fie incendiat. In acele împrejurări groaznice prin care am trecut, am scos din imobilul meu următoarele bunuri mobile pe care le-am depozitat în domiciliul pârătului(ei) şi anume:_.

După stingerea incendiului pârâtul(a) a refuzat şi continuă să refuze să-mi restituie bunurile depozitate în domiciliul său în condiţiile expuse

De aceea, mă văd obligat(ă) să formulez această acţiune pentru a-mi redobândi bunurile aflate în depozit necesar la pârât(ă).

_în drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 1620 – 1625 C. civ.
Dovada acestei acţiuni o fac cu interogatoriul pârătului(ei), cu martorii:_, şi eventual cu expertiză tehnică.

Depun acţiunea în dublu exemplar, pentru a fi comunicată pârâtului(ei), chitanţa de plata taxei de timbru în valoare de lei şi timbru judiciar în valoare de

lei.

Data depunerii_

Semnătura_

DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI_

Explicații teoretice

1. CONCEPT ŞI REGLEMENTARE

Potrivit art. 1591 C. civ., „depozitul în genere este un act prin care se primeşte lucrul altuia spre a-l păstra şi a-l restitui în natură”.

Depozitul este de două feluri: depozit propriu zis şi sechestru (art. 1592 C. civ.).

Depozitul propriu-zis poate fi voluntar şi necesar (art. 1594 C. civ.). Mai este cunoscut şi depozitul neregulat la care face trimitere art. 1147 C. civ.

Persoana care încredinţează bunul mobil corporal se numeşte deponent, iar persoana care îl primeşte şi se obligă, cu sau fară plată, să-l păstreze şi să-l restituie (la cerere) în natură, se numeşte DEPOZITAR.

2. DEPOZITUL

Sediul materiei îl constituie dispoziţiile art. 1620 – 1625 C. civ. şi reglementează patru forme de depozit.

1. DEPOZITUL PROPRIU-ZIS. Ca şi împrumutul, depozitul este un contract:

1) gratuit, chiar dacă depozitarul s-ar obliga să dea o gratificaţie;

2) real, pentru formarea sa fiind necesară predarea efectivă a lucrului;

3) unilateral, întrucât naşte obligaţii numai pentru depozitar si anume:

a) să se îngrijească de bunul primit ca de propriul său bun;

b) să nu folosească lucrul pentru nevoile sale personale;

c) să restituie lucrul la cererea deponentului.
2. DEPOZITUL VOLUNTAR. Acest depozit se formează prin consimţământul celui ce dă şi celui ce primeşte lucrul în depozit (art. 1593 C. civ.) şi ambele părţi trebuie să consimtă la încheierea contractului, consimţământ care poate fi expres, dar şi tacit.

De asemenea, părţile trebuie să aibă capacitatea de a contracta.

Obiectul acestui contract îl formează bunurile mobile, inclusiv cele consumptibile şi fungibile.

Dovada existenţei acestui contract se poate face numai prin înscris (art. 1597 C. civ.).

îndatoririle depozitarului sunt prevăzute de dispoziţiile art. 1599 – 1617 C. civ. iar ale deponentului de dispoziţiile art. 1618 – 1619 C. civ., la care facem trimitere.

Principalele obligaţii ale depozitarului sunt:

a) să păstreze bunul primit în depozit;

b) să nu folosească bunul aflat in depozit;

c) să păstreze secretul depozitului;

d) să restituie bunul depozitat.

Deponentul, la rândul său, are ca principale obligaţii:

e) să plătească depozitarului toate cheltuielile făcute cu păstrarea bunului depozitat;

f) să despăgubească pe depozitar de daunele produse din cauza depozitului.

3. DEPOZITUL NECESAR. Spre deosebire de depozitul voluntar care se formează prin consimţământul ambelor părţi, depozitul necesar ia naştere datorită unor împrejurări neprevăzute şi de neînvins, în scopul de a se salva bunuri de la o pieire iminentă. Spre exemplu, în caz de incendiu, inundaţie, cutremur, naufragiu, când deponentul se găseşte în situaţia să încredinţeze bunurile primului venit, neavând posibilitatea să aleagă persoana depozitarului sau să obţină de la aceasta un înscris, o dovadă care să ateste ce bunuri i-a lăsat in depozit (art. 1620 C. civ.).

Condiţiile deosebite în care ia naştere acest depozit au impus o derogare de la regulile de drept comun cu privire la probe, admiţându-se proba cu martori indiferent de valoarea bunurilor depozitate (art. 1621 C. civ.).

4. DEPOZITUL NEREGULAT. Este o formă a depozitului voluntar şi are ca obiect bunuri fungibile şi comsumptibile, depozitarul având dreptul să consume bunurile, inclusiv fructele sale, fiind considerat proprietarul lor.

La termenul stabilit, depozitarul are obligaţia să restituie alte bunuri de acelaşi gen, cantitate şi calitate.

Depunerile C.E.C. şi depozitul bancar sunt modalităţi ale depozitului neregulat.

3. SECHESTRUL

Potrivit art. 1626 C. civ. „sechestrul este convenţional sau judiciar”.

Depozitarul se numeşte sechestru, care este desemnat fie prin acordul părţilor din proces (sechestru convenţional), fie de justiţie (sechestru judiciar).

1. SECHESTRUL CONVENŢIONAL (art. 1627- 1631 C. civ.). „Sechestrul convenţional este depozitul unui lucru în litigiu, făcut de una sau mai multe persoane, unui al treilea, care ia asupra sa îndatorirea de a-l restitui, după terminarea procesului celui căruia va declara judecătorul că i se cuvine” (art. 1627 C. civ.).

Deci ia naştere prin înţelegerea părţilor.

Sechestrul poate să nu fie gratuit (art. 1628 C. civ.).

Dacă sechestrul este gratuit, se aplică regulile depozitului propriu-zis (art. 1629 C. civ.).

Obiectul acestui sechestru îl pot forma atât bunurile mobile cât şi imobile (art. 1630 C. civ.).

După soluţionarea litigiului, terţul este obligat să restituie bunul părţii care a câştigat procesul.

2. SECHESTRUL JUDICIAR (art. 1632 C. civ. şi art. 596 C. proc. civ.). Acest sechestru, alături de sechestrul asigurator şi de poprirea asiguratorie, este considerat o măsură de asigurare a acţiunii civile, motiv pentru care ne-am ocupat de aceste trei măsuri in Capitolul VII, Secţiunea I, pct. 25.

Instanţa poate ordona înfiinţarea acestui sechestru dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) existenţa unui proces în legătură cu proprietatea sau posesia unui bun comun, cât şi a interesului reclamatului;

b) existenţa unei cereri pentru înfiinţarea sechestrului judiciar, făcută de partea interesată;

c) instanţa să considere întemeiată cererea de înfiinţare a sechestrului;

d) când instanţa socoteşte că pentru luarea unei asemenea măsuri se impune ca reclamantul să depună o suma de bani, numită cauţiune, va stabili cuantumul acesteia şi va lua măsura numai dacă cauţiunea se va depune.

Dacă cererea de încuviinţarea sechestrului judiciar se admite, bunul este lăsat în custodia persoanei desemnate de instanţă care poate fi debitorul sau un terţ.