Model de plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală

Domnule Procuror, [1]

Subsemnatul [2]_, în calitate de_, în dosarul de urmărire penală nr. /_, vă aduc la cunoştinţă că sunt nemulţumit de [3]_şi vă rog să luaţi măsuri pentru îndreptarea acestor nelegalităţi.

Data

Semnătura,

Domnului Procuror/Prim-Procuror/Procuror General/Procuror şef de secţie al Parchetului de pe lângă [5]_

Explicații teoretice

[ 1 ] Natură juridică. Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, ca o garanţie a respectării principiului legalităţii în procesul penal, reprezintă o cale de atac prevăzută de lege în cazul în care, prin anumite acte sau măsuri ale organelor de urmărire penală, s-a adus o vătămare a intereselor legitime ale unei persoane. Această plângere are drept scop intrarea în legalitate a actului sau măsurii respective, fie prin desfiinţarea lor, fie prin modificarea conţinutului acestora. Temeiul legal este dat de dispoziţiile art. 275-278 C. proc. pen.

[2] Persoana care poate face plângere. Dreptul de a face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală îl au nu numai persoanele care participă în calitate de părţi la procesul penal, ci şi orice altă persoană căreia i s-a adus o vătămare a intereselor sale legitime printr-un act sau măsură procesuală (parte vătămată, învinuit, inculpat, martor, expert etc.).

[3] Obiectul plângerii. Din dispoziţiile Codului de procedură penală reiese că se poate face plângere atât împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală ale

organelor de cercetare penală, cât şi împotriva actelor sau măsurilor luate de procuror.

Petentul trebuie să arate, detaliat, în ce constă nemulţumirea faţă de măsurile luate de organul de urmărire penală şi ce prejudicii i s-au adus intereselor sale legitime. De asemenea, se vor indica dispoziţiile legale încălcate în legătură cu măsurile şi actele de urmărire penală efectuate de organul respectiv, cum ar fi, spre exemplu, încălcarea dispoziţiilor art. 250 C. proc. pen. cu privire la procedura de prezentare a materialului de urmărire penală, a dispoziţiilor art. 252 C. proc. pen. referitoare la cererile noi formulate de inculpat în legătură cu urmărirea penală (şi anume respingerea nelegală a unor asemenea cererii) etc.

Potrivit art. 278 alin. (3) C. proc. pen., în cazul rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanţei ori, după caz, al rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, se poate face plângere în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanţă sau rezoluţie persoanelor interesate.

[5] Organul căruia se adresează. Plângerea împotriva actelor şi măsurilor dispuse organul de cercetare penală se adresează procurorului care supraveghează urmărirea penală şi se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penală, în acest din urmă caz organul de cercetare penală fiind obligat ca în termen de 48 de ore de la primirea ei să o înainteze procurorului.

Potrivit art. 277 C. proc. pen., procurorul este obligat să rezolve plângerea în cel mult 20 de zile de la primirea ei şi să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care aceasta a fost rezolvată.

Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

în cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.