Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa judecătorească unică şi supremă din România ce are rolul de a sigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
1) Are personalitate juridică, iar sediul ei este în capitala ţării. Preşedintele I.C.C.J. are calitatea de ordonator principal de credite. Cheltuielile necesare funcţionării se finanţează din bugetul de stat.
2) I.C.C.J. se compune din: preşedinte, un vicepreşedinte, patru preşedinţi de secţii şi judecători; este organizată în patru secţii (Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială, Secţia de contencios administrativ şi fiscal), Completul de 9 judecători şi Secţiile Unite, fiecare având competenţă proprie. I.C.C.J. cuprinde în structură Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.
3) Competenţa I.C.C.J. Secţiile I.C.C.J. judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; de asemenea, soluţionează şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel. în raport cu competenţa fiecăreia, Secţiile I.C.C.J. soluţionează: a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură; b) conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege; c) orice alte cereri prevăzute de lege. Secţia penală a I.C.C.J. judecă: a) în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a I.C.C.J.; b) recursurile, în condiţiile prevăzute de lege. Completul de 9 judecători soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în primă instanţă de Secţia penală a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; de asemenea, judecă şi alte cauze date în competenţa sa prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară. I.C.C.J. se constituie în Secţii Unite pentru: a) judecarea recursurilor în interesul legii; b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei I.C.C.J.; c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare. Dacă o secţie a I.C.C.J. consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite, care judecă cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continuă.