Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa judecătorească unică şi supremă din România ce are rolul de a sigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.

1) Are personalitate juridică, iar sediul ei este în capitala ţării. Preşedintele I.C.C.J. are calitatea de ordonator principal de credite. Cheltuielile necesare funcţionării se finanţează din bugetul de stat.

2) I.C.C.J. se compune din: preşedinte, un vicepreşedinte, patru preşedinţi de secţii şi judecători; este organizată în patru secţii (Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială, Secţia de contencios administrativ şi fiscal), Completul de 9 judecători şi Secţiile Unite, fiecare având competenţă proprie. I.C.C.J. cuprinde în structură Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.

3) Competenţa I.C.C.J. Secţiile I.C.C.J. judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; de asemenea, soluţionează şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel. în raport cu competenţa fiecăreia, Secţiile I.C.C.J. soluţionează:  a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură; b) conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;  c) orice alte cereri prevăzute de lege.  Secţia penală a I.C.C.J. judecă: a) în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a I.C.C.J.; b) recursurile, în condiţiile prevăzute de lege. Completul de 9 judecători soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în primă instanţă de Secţia penală a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; de asemenea, judecă şi alte cauze date în competenţa sa prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară. I.C.C.J. se constituie în Secţii Unite pentru: a) judecarea recursurilor în interesul legii; b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei I.C.C.J.; c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare. Dacă o secţie a I.C.C.J. consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite, care judecă cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continuă.

4) Conducerea I.C.CJ. se exercită de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere. a) Preşedintele reprezintă I.C.C.J. în relaţiile interne şi internaţionale. b) Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie Colegiul de conducere al I.C.C.J. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele Colegiului de conducere participă managerul economic al I.C.C.J., care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii. Hotărârile Colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.

5)Adunarea generală a judecătorilor I.C.C.J. se întruneşte pentru: a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii; b) aprobarea bugetului I.C.C.J., cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice; c) alegerea celor doi membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.

6) Completele de judecată se compun din trei judecători ai aceleiaşi secţii. Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau vicepreşedintele I.C.C.J. Completul de 9 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele I.C.C.J., iar în lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecător desemnat în acest scop de preşedintele ori vicepreşedintele I.C.C.J. Dacă I.C.C.J. judecă în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.