Încetarea urmăririi penale

încetarea urmăririi penale – modalitate de soluţionare a acţiunii penale şi implicit de întrerupere a urmăririi penale, reglementată de art. 10 C. proc. pen., care se poate dispune în orice moment al fazei urmăririi penale dacă se constată că există vreo cauză care împiedică exercitarea acţiunii penale. Ea se dispune când intervine vreuna din cauzele prevăzute de lege şi există învinuit sau inculpat în cauză (lipseşte plângerea prealabilă a persoanei vătămate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale; a intervenit amnistia sau prescripţia ori decesul făptuitorului etc.). încetarea urmăririi penale poate fi totală sau parţială (în raport cu persoanele şi faptele existente în
cauză). Pentru încetarea urmăririi penale se înaintează procurorului dosarul împreună cu propunerile organului de cercetare penală. Procurorul se pronunţă asupra încetării urmăririi penale prin ordonanţă, în cazul în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare şi prin rezoluţie motivată, când acţiunea penală nu a fost pusă în mişcare. Procurorul trebuie să înştiinţeze persoanele interesate despre încetarea urmăririi penale, v. şi cauze care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale, stingerea procesului penal.

încetarea urmăririi penale, mod de stingere a procesului penal în faza urmăririi penale atunci cînd se constată existenţa vreuneia din cauzele care înlătură răspunderea penală a învinuitului sau inculpatului (art. 10, lit. f — j, C.p.p.). Constituie cauze de î.u.p. şi orice alte situaţii în care operează o cauză legată de nepedepsire. Procurorul, din oficiu sau la propunerea organului de cercetare penală, dispune î.u.p. Dispoziţia se ia pe cale de ordonanţă ori de cîte ori acţiunea penală a fost pusă în mişcare, iar în celelalte cazuri prin rezoluţie. Cînd cazul de î.u.p. priveşte un învinuit sau inculpat arestat, procurorul trebuie să se pronunţe asupra î.u.p. în termen de 24 de ore de la primirea dosarului (art. 243, C.p.p.). Odată cu luarea măsurii î.u.p., procurorul dispune dacă este cazul: asupra revocării măsurilor preventive precum şi a măsurilor asigurătorii luate în vederea executării pedepsei amenzii ori confiscării averii; asupra măsurilor asigurătorii privind reparaţiile civile şi a restabilirii situaţiei anterioare săvîrşirii infracţiunii; asupra confiscării speciale a lucrurilor supuse acestei măsuri de siguranţă şi asupra cheltuielilor judiciare, stabilind cuantumul acestora şi persoanele care trebuie să le suporte (art. 245, C.p.p.). V. şi încetarea procesului penal,