Judecător
judecător, magistrat care îndeplineşte atribuţii de judecată în cadrul unei instanţe judecătoreşti. J. fac parte din corpul magistraţilor; sunt numiţi de Preşedintele României; sunt inamovibili, în condiţiile legii, putând fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile legii. J. sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali. J. sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii, să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi să participe la formarea profesională continuă. J. nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă. Admiterea în magistratură a j. se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii. Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de j. se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii. Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs. La concursul pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; b) este licenţiată în drept; c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal; d) cunoaşte limba română; e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire; pe baza mediei generale, obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, j. stagiari sunt numiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii. După încheierea perioadei de stagiu, j. stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. J. care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Poate fi numită j. militar persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, după dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător, procuror şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică, avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, precum şi magistraţii-asistenţi la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o vechime de cel puţin 5 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile. Persoanele care au îndeplinit funcţia de j. sau procuror cel puţin 10 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite, fără concurs, în funcţia de j. sau procuror. Persoanele care au îndeplinit funcţia de magistrat-asistent la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cel puţin 10 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, precum şi avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 10 ani pot fi numite, fără concurs, la judecătorii sau parchetele care funcţionează pe lângă acestea, înainte de a începe să-şi exercite funcţia, j. depun următorul jurământ: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a j. şi este facultativă. Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie. Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării j. în altă funcţie [v. şi incompatibilitate; interdicţii; principiul inamovibilităţii judecătorilor; principiul independenţei judecătorilor].
judecător – magistrat care are, potrivit legii, atribuţia de a soluţiona procesele în cadrul unei instanţe judecătoreşti, prin pronunţarea unei hotărâri. Potrivit legii române, poate fi judecător persoana care: a) este cetăţean român şi are capacitate de exerciţiu; b) este doctor sau licenţiat în drept; c) nu a fost condamnat penal şi se bucură de o reputaţie neştirbită. ~ de instrucţie (codul penal Carol al II-lea, instituţie care, se pare, va fi din nou introdusă în legislaţia română) – judecător care avea atribuţii de organ de urmărire penală în cazul unor infracţiuni grave. ~ pentru minori – judecători anume desemnaţi de ministrul justiţiei să judece cauzele cu inculpaţi minori (art. 483 C. proc. pen.). ~ delegat cu executarea – jude-
cător delegat de instanţa de executare pentru efectuarea punerii în executare a hotărârilor (art. 419 C. proc. pen.).
JUDECĂTOR, magistrat care în condiţiile legii exercită funcţia de realizare a justiţiei ce revine instanţelor judecătoreşti. Legea prevede că poate fi judecător persoana care: este cetăţean român cu domiciliul în România şi are capacitatea de exerciţiu a drepturilor; este licenţiat în drept şi are efectuat stagiul cerut de lege pentru funcţia în care urmează să fie numit; nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie; cunoaşte limba română; este apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei. Judecătorii, cu excepţia celor stagiari, sunt numiţi prin decret al Preşedintelui României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii sunt obligaţi să depună următorul jurământ: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fară părtinire atribuţiile ce-mi revin. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” Jurământul se depune în şedinţă solemnă, după citirea comunicării actului de numire.
judecător desemnat cu aplicarea apostilei, judecătorul desemnat pentru a verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi a aplica apostila pe: a) documentele care emană de la o autoritate sau de la un funcţionar al unei jurisdicţii a statului, inclusiv cele care emană de la Ministerul Public, de la un grefier sau de la un executor judecătoresc; b) actele notariale; c) declaraţiile oficiale, cum ar fi cele privind menţiuni de înregistrare, viza de învestire cu dată certă şi legalizări sub semnătură, depuse pe un act sub semnătura privată.
judecător desemnat la organul financiar local pentru acordarea personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari, judecătorul ce are următoarele atribuţii: a) examinează cererile având ca obiect acordarea personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari şi redactează încheierile pronunţate în cauzele respective; b) îndrumă şi controlează activitatea grefierului delegat la acest compartiment, respectiv de ţinere a evidenţelor, de efectuare a înscrierilor, înregistrărilor, comunicărilor sau publicităţii prevăzute de lege.
judecători cu atribuţii în soluţionarea cererilor privind cetăţenia română, judecători cu atribuţii în soluţionarea cererilor privind cetăţenia română, judecătorii desemnaţi în Comisia pentru constatarea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române, având următoarele atribuţii: a) participă la şedinţele comisiei în zilele şi la orele planificate; b) examinează cererile de acordare, redobândire sau renunţare la cetăţenia română, pe baza înscrisurilor depuse de solicitanţi; c) întocmesc rapoarte, potrivit legii, în vederea promovării de către ministrul justiţiei a proiectelor de hotărâri ale Guvernului pentru acordarea, redobândirea sau renunţarea la cetăţenia română; d) redactează încheierile de respingere a cererilor solicitanţilor., judecătorii desemnaţi în Comisia pentru constatarea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române, având următoarele atribuţii: a) participă la şedinţele comisiei în zilele şi la orele planificate; b) examinează cererile de acordare, redobândire sau renunţare la cetăţenia română, pe baza înscrisurilor depuse de solicitanţi; c) întocmesc rapoarte, potrivit legii, în vederea promovării de către ministrul justiţiei a proiectelor de hotărâri ale Guvernului pentru acordarea, redobândirea sau renunţarea la cetăţenia română; d) redactează încheierile de respingere a cererilor solicitanţilor.
judecători cu atribuţii la oficiul registrului comerţului, judecători delegaţi de preşedinţii tribunalelor sau tribunalelor comerciale pentru a exercita controlul asupra legalităţii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului; îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii: a) dispun înmatricularea societăţilor comerciale, în condiţiile legii; b) dispun înregistrarea menţiunilor privind modificările intervenite în organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale; c) exercită, cel puţin o dată pe lună, controlul actelor şi faptelor de competenţa oficiului registrului comerţului.
judecători cu atribuţii privind activitatea compartimentului de executări penale, judecătorii desemnaţi de preşedinţii instanţelor pentru realizarea activităţii de îndrumare şi control a compartimentului de executări penale; exercită următoarele atribuţii: a) urmăresc şi controlează modul în care se emit şi se comunică mandatele de executare şi supraveghează luarea tuturor măsurilor pentru ducerea la îndeplinire a acestora, precum şi a celorlalte dispoziţii din hotărârile penale; b) iau măsuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite în cursul executării; c) urmăresc ţinerea evidenţei amânărilor şi întreruperilor de executare a pedepsei închisorii, a detenţiunii pe viaţă şi a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare şi iau măsuri pentru emiterea adreselor de revenire; d) sesizează instanţa de executare în cazul în care, cu prilejul punerii în executare a hotărârii sau în cursul executării, se iveşte vreo nelămurire ori împiedicare; e) închid poziţiile din registrul de executări penale; f) informează conducerea instanţei despre întârzierile nejustificate în executarea hotărârilor; g) verifică păstrarea în bune condiţii a dosarelor şi a lucrărilor de executări; h) rezolvă corespondenţa aferentă activităţii de punere în executare a hotărârilor penale.
judecători cu atribuţii privind activitatea de executare civilă, judecătorii desemnaţi de preşedinţii instanţelor pentru realizarea activităţii de executări civile; aceştia soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite.
judecători cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar, judecătorii desemnaţi de preşedinţii instanţelor să întocmească lunar un referat privind problemele de drept relevante ivite în soluţionarea cauzelor, evidenţiind practica neunitară atât a propriei instanţe, cât şi a instanţei ierarhic superioare, dacă este cazul.