Mandatar

mandatar, persoană care, în virtutea unui contract de mandat, primeşte împuternicire şi se obligă să facă ceva, în numele şi pe seama mandantului. M. are următoarele obligaţii: să execute însărcinarea primită; să dea socoteală mandantului, la cererea acestuia, despre felul în care a executat acea însărcinare; să plătească mandantului daune-interese în eventualitatea în care, executând necorespunzător sau cu întârziere împuternicirea primită, a cauzat pagube acesteia; m. răspunde pentru doi, dar şi pentru culpa comisă în executarea obligaţiei asumate. Răspunderea sa va putea fi mai puţin severă în cazul în care mandatul este gratuit; prin convenţie părţile pot modifica întinderea răspunderii m. în cazul în care mai mulţi mandatari au fost împuterniciţi prin aceeaşi procură, fiecare dintre ei răspunde independent: nu există solidaritate între mandatari. M. este ţinut responsabil pentru faptele substituitului său atunci când şi-a substituit o altă persoană fără ca acest drept să-i fi fost conferit de către mandat, precum şi atunci când, fiindu-i conferit un asemenea drept, şi-a substituit o persoană a cărei incapacitate sau insolvabilitate era notorie. Avocatul angajat de parte sau desemnat din oficiu este un m. al acesteia [v. şi procură; avocat].

mandatar, persoană care, în virtutea unui contract de mandat, primeşte împuternicirea şi se obligă să facă ceva în numele şi pe seama mandantului. Mandatarul se obligă să execute însărcinarea primită; să dea socoteală mandantului la cererea acestuia, despre felul cum a executat acea însărcinare; să plătească mandantului daune-interese, în eventualitatea în care, executând necorespunzător sau cu întârziere împuternicirea primită, a cauzat pagube acestuia. Răspunderea sa va fi mai severă în cazul în care mandatul este gratuit; prin convenţie, părţile pot modifica întinderea răspunderii mandatarului. în cazul în care mai mulţi mandatari au fost împuterniciţi prin aceeaşi procură, fiecare dintre ei răspunde independent.