Motive de revizuire

motive de revizuire, situaţii prevăzute în mod expres de lege, rezultate din necunoaşterea unor împrejurări de fapt, din elemente de informare false sau din fraudă procesuală, în baza cărora cei interesaţi pot cere revizuirea unei hotărâri judecătoreşti civile şi înlăturarea erorii judiciare care a stat la baza soluţiei greşite pronunţate prin acea hotărâre. M.r. trebuie să fie contemporane cu darea hotărârii, iar descoperirea lor să aibă loc după ce aceasta a fost pronunţată. Reglementarea actuală cuprinde, în materie procesuală civilă, nouă m.r. Acestea sunt: 1) dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziţii potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire: negarea dispoziţiilor de executare, una prin intermediul celeilalte, este de strictă interpretare; în consecinţă, prin acest motiv nu sunt vizate şi eventualele contraziceri dintre considerentele şi dispozitivul hotărârii, sau între considerentele acesteia; 2) dacă instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; motivul acesta vizează nesocotirea principiului disponibilităţii, potrivit căruia instanţa nu poate acorda ceea ce nu s-a cerut (extra petita sau ultra petita), mai mult decât s-a cerut (plus petita) şi nici mai puţin decât s-a dovedit (minus petita); 3) dacă obiectul pricinii nu se află în fiinţă; prin acest motiv este presupusă ipoteza că prin hotărâre debitorul a fost obligat la predarea unui bun cert şi determinat, care piere după pronunţarea hotărârii şi aceasta nu conţine, în subsidiar, şi condamnarea alternativă la plata contravalorii acelui bun; 4) dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecăţii ori dacă un magistrat a fost sancţionat disciplinar pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă în acea cauză; dacă înainte de sesizarea instanţei penale, acţiunea penală s-a stins (prin moarte, amnistie etc.), partea interesată poate cere, pe cale incidenţă, instanţei civile să constate ea săvârşirea infracţiunii sau existenţa falsului şi apoi, pe baza acestei constatări, să se dispună revizuirea hotărârii;

5) dacă după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere; primul aspect, privitor la înscrisuri, impune a se face dovada existenţei înscrisului în timpul judecăţii şi dovada forţei majore care a împiedicat partea să-l înfăţişeze instanţei; al doilea aspect, a pari ratione, impune extinderea efectelor desfiinţării sau modificării hotărârilor anterioare şi asupra celor ulterioare care s-au întemeiat pe primele; 6) dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, dispăruţii, incapabilii sau cei puşi sub curatelă nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi cu viclenie de cei însărcinaţi să-i apere; fiind vizate, în mod expres, numai lipsa de apărare şi reaua-credinţă, rezultă că în cadrul acestui motiv nu pot fi incluse şi apărările incomplete sau greşite; 7) dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate; aceste dispoziţii se aplică şi în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanţe de recurs; contrarietatea dintre hotărâri nu atrage, în cazul constatării ei, o nouă rejudecare a pricinii, ci numai anularea ultimei hotărâri, deoarece s-a dat cu violarea autorităţii lucrului judecat; 8) dacă partea a fost împiedicată să se înfăţişeze la judecată şi să înştiinţeze instanţa despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa; condiţiile cerute – neprezentarea şi imposibilitatea încunoştinţării instanţei -trebuie îndeplinite cumulativ; 9) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate; consacrarea acestui motiv, iniţial motiv de recurs în anulare, a fost necesară pentru a se crea posibilitatea reparării prejudiciilor produse cetăţenilor prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor lor, atunci când această împrejurare se constată printr-o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului; altminteri, autoritatea hotărârii judecătoreşti pronunţate în ţara noastră putea constitui un obstacol major în calea reparării prejudiciului cauzat [v. şi căi de atac; revizuire].