Omisiune

Omisiune

omisiune – modalitate sub care se poate înfăţişa elementul material al unei infracţiuni (infracţiune) şi care constă în neîndeplinirea, de către făptuitor, a ceea ce era obligat să facă. Infracţiunea se va numi omisivă.

omisiunea de a da ajutor – modalitate de săvârşire a infracţiunii de lăsare fără ajutor, v. şi lăsarea fără ajutor.

omisiunea de a insera unele date sau împrejurări – modalitate de săvârşire a infracţiunii de fals intelectual. v. şi fals intelectual.

omisiunea de a încunoştinţa organele judiciare – infracţiune prevăzută de art. 265 C. pen., care constă în fapta unei persoane de a nu aduce la cunoştinţa organelor judiciare unele împrejurări care, dacă ar fi cunoscute, ar duce la stabilirea nevinovăţiei unei persoane trimise în judecată sau condamnate pe nedrept, ori la eliberarea unei persoane ţinute în arest preventiv pe nedrept. Fapta nu se pedepseşte dacă prin aducerea la cunoştinţă persoana care are această obligaţie ar produce un
prejudiciu pentru ea, pentru soţul său ori pentru o rudă apropiată.

omisiunea sesizării organelor judiciare – infracţiune prevăzută de art. 263 C. pen., ce constă în fapta unui funcţionar public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea imediată a procurorului sau a organului de cercetare penală, conform legii de procedură penală. Fapta se sancţionează mai aspru dacă este săvârşită de un funcţionar public cu atribuţii de control.

omisiuni vădite – aspecte care lipsesc din desfăşurarea procesului penal şi din unele acte de procedură, a căror lipsă este evidentă; ele pot fi îndreptate prin diferite modalităţi prevăzute de lege (de ex., în cazul nepronunţării organului de urmărire sau a instanţei asupra sumelor pretinse de martori, experţi, interpreţi, apărători, precum şi cu privire la restituirea lucrurilor sau la ridicarea măsurilor asigurătorii, înlăturarea omisiunii se face chiar de organul de urmărire sau de instanţa de judecată respectivă, la cererea celui interesat ori din oficiu, întocmindu-se un proces-verbal sau o încheiere şi făcându-se menţiune la sfârşitul actului completat).

Lasă un comentariu