Principiul realizării justiţiei de către instanţele judecătoreşti

principiul realizării justiţiei de către instanţele judecătoreşti, regula potrivit căreia numai organele judecătoreşti sunt competente să rezolve conflictele de interese care izvorăsc din încălcarea legii sau din nesocotirea obligaţiilor contractuale. Prin derogare de la acest principiu, legiuitorul a creat şi alte organe care, deşi nu se integrează în sistemul organelor judecătoreşti, desfăşoară o activitate jurisdicţională. Articolul 126 alin. (1) din Constituţie, republicată, prevede că justiţia se realizează prin înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

Deşi textul se referă numai la instanţele judecătoreşti, aceasta nu înseamnă că ele vor rezolva în exclusivitate pricinile civile şi nu ar mai exista şi alte organe care, potrivit legii, să desfăşoare şi o activitate jurisdicţională. în acest sens, art. 146 din Constituţie, republicată, se referă la atribuţiile Curţii Constituţionale, printre care şi acelea de a hotărî asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind constituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor, ori de a hotărî asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic. Existenţa unor litigii specializate, cu un pronunţat caracter tehnic, precum şi necesitatea de a degreva instanţele judecătoreşti de unele cauze simple, impun existenţa unor organe cu atribuţii juris-dicţionale din afara sistemului instanţelor judecătoreşti, ceea ce înseamnă că autoritatea judecătorească nu are monopolul funcţiei de a judeca, unele cauze fiind încredinţate, prin lege, altor jurisdicţii. De asemenea, pe lângă plenitudinea de competenţă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona pricinile civile, prin anumite dispoziţii legale, se stabileşte posibilitatea instanţelor judecătoreşti de a controla hotărârile pronunţate de alte organe cu activitate jurisdic-ţională. Astfel, spre exemplu: plângerea împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de întocmire a unui act notarial, precum şi acţiunea în anularea unui act notarial sunt de competenţa judecătoriei etc.