Amendă

AMENDĂ, sancţiune care constă în obligarea celui vinovat de neexcutarea unei obligaţii ori de săvârşirea unor fapte ilicite, la plata unei sume de bani. Amenda poate fi: a) penală, sancţiune aplicată de instanţa de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni. în legislaţia noastră, amenda penală este prevăzută de cele mai multe ori ca o sancţiune alternativă cu pedeapsa închisorii şi se stabileşte în aşa fel încât să nu-1 pună pe condamnat în situaţia de a nu-şi putea îndeplini îndatoririle privitoare la întreţinerea, creşterea, învăţătura şi pregătirea profesională a persoanelor faţă de care are aceste obligaţii legale. în cazul sustragerii cu rea-credinţă de la plata amenzii, instanţa va putea înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracţiunea săvârşită; b) judiciară, sancţiune procesuală aplicabilă în cazul de neîndeplinire a obligaţiilor procesuale sau de îndeplinire a lor fără respectarea condiţiilor prevăzute de lege. Rolul amenzii judiciare este de a asigura desfăşurarea normală a activităţii procesuale prin efectuarea corect şi la timp, de către subiecţii procesuali, a îndatoririlor ce le revin; c) contravenţională – sancţiune ce se aplică pentru comiterea unei contravenţii.

amendă, sancţiune constînd din plata unei sume de bani. A. penală, sancţiune aplicată de instanţa de judecată pentru săvîrşirea unei infracţiuni. în legislaţia noastră a.p. este prevăzută, de cele mai multe ori, ca o sancţiune alternativă cu pedeapsa închisorii şi se stabileşte în aşa fel, încît, să nu-1 pună pe condamnat în situaţia de a nu-şi putea îndeplini îndatoririle privitoare la întreţinerea, creşterea, învăţătura şi pregătirea profesională a persoanelor faţă de care are aceste obligaţii (art. 63, C.p.). Pentru garantarea executării n.p. organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate lua, în cursul procesului penal, măsuri asigurătorii, constînd din indisponibilizarea, prin instituirea unei sechestru asigurător, a bunurilor mobile şi imobile (art. 163, C.p.p.). Persoana condamnată la pedeapsa amenzii este obligată să depună recipisa de plată integrală a amenzii la instanţa de executare, în termen de 3 luni de la rămînerea definitivă a hotărîrii. A. cu caracter administrativ, sancţiune pe care o aplică instanţa In caz de înlocuire a răspunderii penale (art. 92, C.p.). în cazul faptelor prevăzute de legea penală care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni, a. cn c.a. este aplicată de instanţa de judecată sau de procuror. Executarea amenzii se efectuează, în acest caz, după aceleaşi reguli care se aplică şi in cazul executării amenzii judiciare (art. 441, C.p.p.). A. judiciară, sancţiune pe care o aplică organul de urmărire penală sau instanţa de judecată persoanei care a comis o abatere judiciară în cursul procesului penal. Aplicarea a.j. nu înlătură răspunderea penală, dacă fapta constituie infracţiune (art. 193, alin. ultim., C.p.p.). A. j. se aplică de organul de urmărire penală prin ordonanţă, iar de instanţa de judecată, prin încheiere. Persoana amendată poate cere scutirea de amendă sau reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate face în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanţei ori a încheierii de amendare. Dacă persoana amendată justifică de ce nu a putut îndeplini obligaţia sa, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii (art. 199, C.p.p.). împotriva executării a.j., cel sancţionat poate face contestaţie care se soluţionează de instanţa de executare (art. 464, C.p.p.).