Animus sibi habendi

ANIMUS SIBI HABENDI, (latină), elementul psihologic ori intelectual al posesiei, materializat în voinţa celui care stăpâneşte în fapt lucrul, de a exercita acea stăpânire pentru sine şi de a se comporta faţă de bunul respectiv ca un proprietar ori ca un titular al altui drept real.