Protecţia specială a copilului

protecţia specială a copilului, ansamblul măsurilor, prestaţiilor şi serviciilor destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor săi sau a copilului care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora. Conform legii, statul acordă protecţie:

a) copilului ai cărui părinţi sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti, puşi sub interdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi, când nu a putut fi instituită tutela; b) copilului care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija părinţilor din motive neimputabile acestora; c) copilului abuzat sau neglijat; d) copilului găsit sau copilului abandonat de către mamă în unităţi sanitare; e) copilului care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal. P.s.c. se realizează printr-una din următoarele forme: plasamentul unei persoane sau familii, unui asistent maternal sau unui serviciu de tip rezidenţial; plasamentul în regim de urgenţă al copilului abuzat sau neglijat, precum şi al copilului găsit sau al celui abandonat în unităţi sanitare; supravegherea specializată a copilului care a săvârşit o faptă penală şi care nu răspunde penal.