Perversiunea sexuală

perversiunea sexuală – infracţiune prevăzută de art. 201 C. pen., care constă în fapta unei persoane de a săvârşi în public acte nefireşti în legătură cu viaţa sexuală. Fapta este mai gravă atunci când este comisă asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 15 ani sau a unui minor între 15 şi 18 ani dacă cel care o comite este tutorele, curatorul, supraveghetorul, îngrijitorul, medicul curant, profesorul sau educatorul care s-a folosit de calitatea sa sau care a abuzat de încrederea victimei ori de autoritatea sa sau de influenţa asupra victimei.

Acelaşi nivel de gravitate socială este înregistrat când actele de perversiune sexuală sunt făcute asupra unei persoane care se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa ori prin constrângere. Un plus de periculozitate este înregistrat atunci când actele de perversiune sexuală cu o persoană care nu a împlinit 18 ani au fost determinate de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de către făptuitor, direct sau indirect, victimei. Fapta este şi mai gravă dacă a fost comisă în scopul producerii de materiale cu caracter obscen. Maximul de gravitate socială este atins în cazurile în care pentru producerea de materiale cu caracter obscen a fost folosită constrângerea, precum şi în cele în care fapta are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.