Cauzele castigate de romani la CEDO in 2013-PROCESE CEDO
8.000 de euro pentru un concediu de paternitate
Bacauanul Gabriel Hulea lucra ca electrician in armata cand, in 2001, i s-a nascut al doilea copil. In primele zece luni, de ingrijirea bebelusului s-a ocupat sotia, dar aceasta a decis sa se intoarca mai devreme la serviciu pentru a ramane titular pe post. Cum nu aveau cu cine sa-l lase pe cel mic, Gabriel Hulea s-a gandit ca ar putea sta chiar el acasa. A cerut Ministerului Apararii Nationale sa-i aprobe concediul paternal, numai ca a fost refuzat pe motiv ca aceasta perioada este rezervata doar femeilor, dupa cum a aratat barbatul in plangerea pe care a depus-o in instantele romanesti.
Desi Curtea Constitutionala, sesizata in timpul judecatii, a decis ca un astfel de refuz e discriminatoriu pe criterii sexuale si se incalca principiul egalitatii in fata legii, judecatorii din tara au decis altfel. Gabriel Hulea a pierdut procesul.
Pasul firesc a fost plangerea catre CEDO, care nu doar ca a acceptat cazul, dar i-a si dat dreptate reclamantului. Procesul a durat intr-adevar sapte ani, din 2005 pana in 2012, dar in cele din urma Gabriel Hulea a fost despagubit cu 8.000 de euro pentru prejudiciul pe care statul roman i l-a produs.
7.000 de euro pentru o inventie furata
Totusi, nu oricine se poate bucura de “dreptatea” impartita la Strasbourg. Aproximativ 97% din reclamatiile pe care le adreseaza romanii la CEDO sunt respinse de instanta pentru drepturile omului, potrivit coordonatorului Centrului de Studii de Drept European, Mihai Sandru. “S-a creat un mit in ceea ce priveste CEDO, e o amenintare permanenta in orice situatie, dar este vorba de necunoastere: majoritatea cererilor sunt respinse ca inadmisibile ori sunt radiate de pe rol, fara pronuntarea unei hotarari”, a explicat Mihai Sandru, citat de ziare.com.
Unul dintre cei al carui caz a fost acceptat este Ilie Abramiuc, din Suceava. Inginer chimist, acesta a reclamat faptul ca, in perioada 1984-1991, o inventie a sa a fost folosita in productia industriala a intreprinderii de stat unde a lucrat, fara sa i se plateasca drepturi de autor.
Ilie Abramiuc a inceput demersurile juridice pentru a recupera ceea ce i se cuvine in 1992. Judecatoria Iasi i-a dat initial dreptate si i-a acordat o despagubire de 150.000 de dolari, o suma uriasa pentru acele vremuri. Decizia a fost mentinuta si in instantele superioare, asa incat a ramas definitiva. Dar suceveanul nu a vazut nici un ban, pentru ca intreprinderea nu s-a lasat executata silit, beneficiind inclusiv de ajutorul altor judecatori si chiar a Procurorului general al Romaniei, dupa cum reiese din dosarul depus de Ilie Abramiuc la CEDO.
Mai mult, lucrurile au luat o intorsatura cu totul neasteptata in 2002, cand inginerul chimist s-a trezit ca executarea silita a fost suspendata si a fost el insusi scos dator fata de intreprindere cu 7.000 de dolari cheltuieli de judecata. A urmat inca o serie de procese, toate ramase fara nici un rezultat, asa incat in acelasi an Ilie Abramiuc s-a adresat judecatorilor europeni.
Abia sentinta CEDO, din 2009, i-a dat dreptate suceveanului. Dar acesta nu a primit decat 7.000 de euro, despagubiri morale pentru vremea pierduta prin instantele romanesti. Si atat.
5.700 de euro pentru ca nu l-au lasat sa dea jos drapelul romanesc