Basarabenii trec Prutul pentru pensii
https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/KjhhrdstPdJ
Mii de moldoveni îşi iau pensie de la statul român, fără să fi plătit asigurările sociale. Din 1990, mii de foşti salariaţi din Republica Moldova au solicitat şi au primit pensie de la statul român, în baza unui act normativ, vechi de aproape 50 de ani.
Numai din anul 2001 şi până în prezent, peste 1.400 de pensionari moldoveni primesc această indemnizaţie, potrivit datelor furnizate de Direcţia Relaţii Internaţionale a Casei Naţionale de Pensii şi alte Asigurări Sociale (CNPAS).
Totodată, mai sunt înregistrate spre soluţionare aproximativ 400 de cereri, în timp ce alţi 600 de solicitanţi aşteaptă să li se recunoască vechimea, în vederea obţinerii prestaţiei. Noile pensii pe care le primesc sunt de trei-patru ori mai mari faţă de cele din ţara de origine. Numărul basarabenilor pensionari aflaţi pe statele CNPAS a fost însă mult mai mare, dat fiind faptul că situaţia durează de aproape 20 de ani.
Naveta, lunar, după banii de pensie
Pentru a-şi încasa banii din România, pensionarii de dincolo de Prut trec, lunar, prin punctul de frontieră Albiţa. Dar ei recunosc cu greu că acesta este scopul vizitelor periodice.
Galina are 67 de ani, este originară din raionul Hânceşti şi acolo trăieşte de când se ştie. A fost cadru sanitar 31 de ani. Când s-a pensionat, în anul 2000, ea a primit echivalentul a 104 lei româneşti. Dacă ar fi rămas în sistemul moldovenesc de pensii, în 2008 ar fi primit de la statul vecin echivalentul (în lei moldoveneşti) a doar 171 de lei.
Acum doi ani, Galina şi-a făcut domiciliu stabil la fiica ei, căsătorită în comuna Berezeni, judeţul Vaslui. Din februarie 2008, ea are „pensie românească“ şi primeşte 853 de lei în fiecare lună.
„Mai stau şi la fiica mea, dar mai şi plec acasă, dincolo“, recunoaşte, cu greu, Galina. „Mi-am făcut domiciliul aici doar pentru pensie. E mult mai bine în România. Când o iau, mă duc dincolo şi le duc şi la ceilalţi copii ai mei, la nepoţi. În Basarabia, pensionarii o duc greu, tare greu. Mulţi ar vrea să-şi mute pensia în România, dar sunt acte multe de făcut. Nu e uşor“, spune basarabeanca.
Cereri din ce în ce mai multe
Inspiraţi şi de potenţiala creştere a punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut lunar, numai în ultimele luni, peste o sută de moldoveni au făcut demersuri pentru a intra în rândul pensionarilor din România, cerând CJP Vaslui prelucrarea dosarelor cu actele muncii prestate în ţara vecină, precum şi noul domiciliu de pe teritoriul ţării noastre.
„Avem un compartiment pentru pensiile internaţionale, care, trebuie să recunoaştem, în ultima vreme este din ce în ce mai solicitat. Există cerinţe pentru pensii comunitare, şi aici mă refer la spaţiul din interiorul UE, dar cele mai multe solicitări vin din partea basarabenilor, a celor de peste Prut. Avem o convenţie cu Republica Moldova, datând din perioada postdecembristă, care se respectă şi astăzi. În ea se spune că orice cetăţean din Moldova care se stabileşte în România are dreptul de a primi pensie de la statul român, în contul muncii depuse în Moldova“, a confirmat directorul executiv al CJP Vaslui, Emil Bănceanu.
La jumătatea limitei de subzistenţă
Pensionarii moldoveni primesc, pentru aceeaşi vechime în muncă prestată în aceleaşi condiţii, o pensie de 4 sau chiar de 5 ori mai mare, în România. Din datele oficiale ale ţării vecine, furnizate de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, sunt cunoscute următoarele detalii despre cuantumul pensiei oferite acolo:
„Valoarea medie a pensiei lunare, stabilită la 1 aprilie 2008, a constituit 550,3 lei moldoveneşti (aproximativ 165 de lei) sau cu 24,3% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ce face posibilă acoperirea minimului de existenţă la nivel de 49,1%“. „Nu ştiu dacă această Convenţie este echitabilă faţă de moldoveni sau faţă de români, dar ştiu că este avantajos pentru moldoveni. Aceasta este legea, chiar dacă el a contribuit cât a muncit la bugetul statului Moldova, acum poate primi pensie din România. Noi nu facem decât să respectăm actele normative în vigoare“, a precizat directorul Bănceanu.