Nulitatea contractului de vanzare-cumparare
https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/R4yJbGmYgNF
Vanzarea este contractul prin care vanzatorul transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita cumparatorului proprietatea unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul se obliga sa il plateasca, asa cum este definit art. 1650 Cod civil. Poate fi, de asemenea, transmis prin vanzare un dezmembramant al dreptului de proprietate sau orice alt drept.
Orice bun poate fi vandut in mod liber, daca vanzarea nu este interzisa ori limitata prin lege sau prin conventie ori testament.
Potrivit dispozitiilor art. 1246 Cod civil, orice contract incheiat cu incalcarea conditiilor cerute de lege pentru incheierea sa valabila este supus nulitatii, daca prin lege nu se prevede o alta sanctiune.
Conditiile esentiale de validitate ale contractului enumerate in art. 1179 Cod civil sunt:
1. capacitatea de a contracta;
2. consimtamantul partilor;
3. un obiect determinat si licit;
4. o cauza licita si morala.
In masura in care legea prevede o anumita forma a contractului, aceasta trebuie respectata, sub sanctiunea prevazuta de dispozitiile legale aplicabile.
Nulitatea poate fi absoluta sau relativa.
Nulitatea contractului poate fi constatata sau declarata prin acordul partilor.
Nulitatea absoluta, definita de art. 1247 Cod civil, reprezinta sanctiunea care intervine in cazul unui contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general.
Contractul lovit de nulitate absoluta nu este susceptibil de confirmare decat in cazurile prevazute de lege.
Instanta este obligata sa invoce din oficiu nulitatea absoluta.
Conform dispozitiilor art. 1254 Cod civil, contractul lovit de nulitate absoluta sau anulat este considerat a nu fi fost niciodata incheiat, desfiintarea contractului atragand, in conditiile legii, si desfiintarea actelor subsecvente incheiate in baza.
Constatarea nulitatii absolute a unui contract este urmata de repunerea in situatia anterioara atunci cand este posibil, ori, atunci cand acest lucru nu este posibil, partile vor restitui prin echivalent prestatiile primite.
Nulitatea poate fi totala sau partiala, conform art.1.255 Cod civil.
Reguli speciale in materia vanzarii.
Pentru ca un contract de vanzare – cumparare sa fie valabil va trebui, pe langa regulile generale de validitate, sa intruneasca si conditiile speciale prevazute de art. 1653-1655 Cod civil, iar pretul sa fie determinat sau determinabil, real si serios.
Astfel, in privinta drepturilor litigioase, sub sanctiunea nulitatii absolute, judecatorii, procurorii, grefierii, executorii, avocatii, notarii publici, consilierii juridici si practicienii in insolventa nu pot cumpara, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competenta instantei judecatoresti in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea.
Sunt exceptate de la prevederile art. 1653 alin. 1 Cod civil:
a) cumpararea drepturilor succesorale ori a cotelor-parti din dreptul de proprietate de la comostenitori sau coproprietari, dupa caz;
b) cumpararea unui drept litigios in vederea indestularii unei creante care s-a nascut inainte ca dreptul sa fi devenit litigios;
c) cumpararea care s-a facut pentru apararea drepturilor celui ce stapaneste bunul in legatura cu care exista dreptul litigios.
Dreptul este litigios daca exista un proces inceput si neterminat cu privire la existenta sau intinderea sa.
Alte incapacitati de a cumpara.
Sunt incapabili de a cumpara, direct sau prin persoane interpuse, chiar si prin licitatie publica:
a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt insarcinati sa le vanda; exceptia prevazuta la art. 1.304 alin. (1) ramane aplicabila;
b) parintii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru bunurile persoanelor pe care le reprezinta;
c) functionarii publici, judecatorii-sindici, practicienii in insolventa, executorii, precum si alte asemenea persoane, care ar putea influenta conditiile vanzarii facute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administreaza ori a caror administrare o supravegheaza.
Incalcarea interdictiilor prevazute la art.1654 alin. (1) lit. a) si b) Cod civil se sanctioneaza cu nulitatea relativa, iar a celei prevazute la lit. c) cu nulitatea absoluta.
La art. 1655 sunt prevazute incapacitati de a vinde. Prin urmare, persoanele prevazute la art. 1.654 alin. (1) nu pot, de asemenea, sa vanda bunurile proprii pentru un pret care consta intr-o suma de bani provenita din vanzarea ori exploatarea bunului sau patrimoniului pe care il administreaza ori a carui administrare o supravegheaza, dupa caz.
Aceleasi dispozitii se aplica si in cazul contractelor in care, in schimbul unei prestatii promise de persoanele prevazute la art. 1.654 alin. (1), cealalta parte se obliga sa plateasca o suma de bani.
Cei carora le este interzis sa cumpere ori sa vanda nu pot sa ceara anularea vanzarii nici in nume propriu, nici in numele persoanei ocrotite.
La art. 1660-1665 sunt prevazute conditiile pretului. Astfel, pretul consta intr-o suma de bani, sa fie serios si determinat sau cel putin determinabil.
Pretul poate fi determinat si de catre una sau mai multe persoane desemnate potrivit acordului partilor. Atunci cand persoanele astfel desemnate nu determina pretul in termenul stabilit de parti sau, in lipsa, in termen de 6 luni de la incheierea contractului, la cererea partii interesate, presedintele judecatoriei de la locul incheierii contractului va desemna, de urgenta, in camera de consiliu, prin incheiere definitiva, un expert pentru determinarea pretului. Remuneratia expertului se plateste in cote egale de catre parti.
Daca pretul nu a fost determinat in termen de un an de la incheierea contractului, vanzarea este nula, afara de cazul in care partile au convenit un alt mod de determinare a pretului.
De asemenea, vanzarea este anulabila atunci cand pretul este stabilit fara intentia de a fi platit, ori pretul este intr-atat de disproportionat fata de valoarea bunului, incat este evident ca partile nu au dorit sa consimta la o vanzare.