Drepturile avocatilor pe NOUL COD PENAL 2014

Dintre modificarile privind dreptul la aparare, cea mai importanta este cea privind dreptul avocatilor de a consulta dosarul de urmarire penala, considera specialistii in domeniu.

 

Potrivit Noului Cod de procedura penala (NCPP), consultarea dosarului de urmarire penala presupune studierea actelor din el, dreptul de a nota date sau informatii din dosar si de a obtine fotocopii, pe cheltuiala clientului.

 

Avocatii pot asista la efectuarea oricarui act de urmarire penala

Conform prevederilor articolului 92 din NCPP, in cursul urmaririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, cu exceptia:

  • perchezitiei corporale sau a vehiculelor in cazul infractiunilor flagrante
  • situatiei in care se utilizeaza metodele speciale de supraveghere ori cercetare.

Printre metodele speciale de supraveghere sau cercetare prevazute in NCPP se numara interceptarea comunicatiilor sau orice tip de comunicare la distanta, accesul la un sistemul informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice si obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane.

In plus, avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.

„In cazul efectuarii perchezitiei domiciliare, incunostintarea se poate face si dupa prezentarea organului de urmarire penala la domiciliul persoanei ce urmeaza sa fie perchezitionata. Avocatul suspectului sau inculpatului are, de asemenea, dreptul sa participe la audierea oricarei persoane de catre judecatorul de drepturi si libertati, sa formuleze plangeri, cereri si memorii”, se subliniaza in noile reglementari penale.

Potrivit art. 278 din NCP, intrebuintarea de cuvinte ori de gesturi jignitoare sau obscene, de natura sa perturbe activitatea instantei, de catre o persoana care participa sau asista la o procedura care se desfasoara in fata instantei, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

„Respingerea comportamentelor neadecvate ale avocatilor, ca persoane care participa sau asista la o procedura din pretoriu consta intr-o sanctiune penala prevazuta de acest articol de lege. Aceasta sanctiune penala apare ca nejustificata in conditiile in care este dublata de aplicarea amenzilor judiciare prevazute la art. 283 din Noul Cod de procedura penala care, la litera j), se refera la <<manifestarile ireverentioase ale avocatilor fata de judecator sau procuror>>. Legiuitorul nu a explicat in ce constau <<manifestarile ireverentioase>> ale avocatilor”, a explicat Ilie Iordachescu.

Decanul Baroului Bucuresti a adaugat ca, in ipoteza in care aceste manifestari ireverentioase se refera la cuvinte sau la gesturi jignitoare sau obscene, prevederea legala din cadrul art. 278 din NCP trebuie sa cuprinda exceptarea avocatilor de la aceasta sanctiune penala.

Detinerea cainilor periculosi sau agresivi:O POVARA

In cadrul actului normativ se arata:

In sensul prezentei ordonante de urgenta, prin caini periculosi se intelege cainii apartinand urmatoarelor rase, grupate in doua categorii, dupa cum urmeaza:

 

  • categoria I: cainii de lupta si de atac, asimilati prin caracterele morfologice cu caini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog si metisii lor;
  • categoria a II-a: cainii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobanesc Caucazian, Cane Corso si metisii lor.

Prin caini agresivi se intelege:

  • orice caine care, fara sa fie provocat, musca sau ataca persoane ori animale domestice in locuri publice sau private;
  • orice caine care participa la lupte intre caini sau care a fost antrenat in acest scop.

Nu intra in categoria cainilor agresivi:

  • orice caine care ataca sau musca o persoana care a patruns fara drept, in orice mod, intr-o proprietate privata sau publica protejata de acel caine;
  • orice caine folosit de unitatile de politie, de jandarmerie, de alte unitati militare, de unitatile vamale sau de serviciile publice de securitate, protectie si paza, care, aflandu-se in misiune, a atacat sau a muscat o persoana.

 Obligatiile detinatorilor de caini si conditiile detinerii acestora

Proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  •  sa aiba varsta minima de 18 ani;
  • sa aiba capacitate deplina de exercitiu;
  • sa nu fi fost condamnati pentru savarsirea unei infractiuni contra persoanei.

Proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor au obligatia sa inregistreze cainii la Asociatia Chinologica Romana, afiliata la Federatia Chinologica Internationala, si sa inscriptioneze in mod vizibil, la intrarea in apartament sau in imobil ori pe imprejmuirea aferenta imobilului respectiv, avertismentul „Caine periculos” sau, dupa caz, „Caine agresiv”, printr-o placuta avand dimensiunile de cel putin 15 x 25 cm.

Proprietarii de caini au obligatia sa depuna la sediul politiei in a carei raza este situat imobilul in care este detinut cainele o adeverinta in fotocopie, eliberata de Asociatia Chinologica Romana, afiliata la Federatia Chinologica Internationala, din care sa rezulte incadrarea cainelui in categoriile prevazute, precum si o declaratie pe propria raspundere cuprinzand urmatoarele date:

  •  numarul de identificare al cainelui, aplicat prin tatuare sau microcip;
  • efectuarea vaccinarii antirabice si a rapelurilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
  • efectuarea sterilizarii cainilor din categoria I;
  • existenta unei asigurari de raspundere civila pentru eventualele pagube produse de cainii din categoria I.

In cazul schimbarii adresei imobilului proprietarii de caini au obligatia sa depuna in termen de 48 de ore, la sediul politiei in a carei raza se afla noua adresa, documentele prevazute anterior.

 

Pierderea sau decesul unui caine, precum si instrainarea cainilor incadratiin categoria a II-a vor fi declarate in termen de 48 de ore la sediul politiei in a carei raza se afla imobilul de detinere al cainelui.

Instanţa anulează dobânda unui credit de la Banca Românească – VEZI DOBANDA 0

Iată cum motivează magistraţii această decizie:

“Instanţa reţine că această clauză este abuzivă în sensul literelor a,e şi p din Lista anexată la legea 193/2000. Astfel, clauza permite comerciantului să modifice preţul contractului (dobânda) fără să confere consumatorului posibilitatea de a rezilia imediat contractul şi fără acordul consumatorului în acest sens.

 

Rezerva prevăzută de Lista anexă, conform căreia o clauză de modificare a preţului contractului este permisă atunci când metoda prin care variază preţurile este descrisă explicit nu este aplicabilă, deoarece clauza examinată nu indică criterii concrete şi obiective de calcul a noii dobânzi, ci [funcţie de] „evoluţia dobânzii de referinţă a Băncii”. (…) Sintagma indicată este vagă, generală şi este susceptibilă de a crea confuzii asupra înţelesului ei (…) dreptul de a modifica unilateral dobânda fără a fi raportată la un indicator precis individualizat face ca respectiva clauză să fie interpretată doar în favoarea împrumutătorului, servind doar intereselor acestuia, fără a da posibilitatea consumatorului de a verifica dacă majorarea este judicios dispusă si dacă era necesară si proporţională scopului urmărit”, se arată în hotărârea judecătorilor.

 

 

Cum ne luam toti banii pe taxa de poluare.Evitare OUG 8/2014

Cum ne luam toti banii pe taxa de poluare.Evitare OUG 8/2014

Guvernul ne scrie sec

Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobanzile calculate pana la data platii integrale si cheltuielile de judecata, precum si alte sume stabilite de instantele judecatoresti, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora. Cererile de restituire ale contribuabililor prevazuti la alin. (1) se solutioneaza, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in termen de 45 de zile de la inregistrare, iar plata transelor anuale se efectueaza conform graficului stabilit de Administratia Fondului pentru Mediu. Termenul prevazut la alin. (1) curge de la data implinirii termenului prevazut la alin. (2). In cursul termenului prevazut la alin. (1) orice procedura de executare silita se suspenda de drept. Sumele prevazute la alin. (1), platite in temeiul prezentei ordonante de urgenta, se actualizeaza cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul National de Statistica. Procedura de efectuare a platii titlurilor executorii va fi stabilita prin ordin comun al ministrului mediului si schimbarilor climatice si al ministrului finantelor publice, cu respectarea termenelor prevazute la alin. (1). Platile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si pentru care nu a fost demarata procedura de executare silita se efectueaza cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).”

 

 

Ce putem face?

 

Noi credem ca aceasta ordonanta de urgenta poate fi evitata sis a primiti intreaga suma

 

Pasul 1

Obtineti o hotarare judecatoreasca favorabila

 

Pasul 2

Executati silit statul

 

Executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă (s.n.).

 

Ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.

 

In procesul executării silite a sumelor datorate de către instituţiile publice în baza unor titluri executorii trezoreria statului poate efectua numai operaţiuni privind plăţi dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare şi a destinaţiilor aprobate potrivit legii

 

Ordonanţa nr. 22/2002, aprobată şi completată prin legea nr. 288/2002, a introdus însă o diferenţiere între stat (instituţiile publice) şi restul subiectelor de drept, prevăzând că:

 

„Art. 1: Executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă (s.n.).

 

Art. 2: Ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.

 

Art. 3: în procesul executării silite a sumelor datorate de către instituţiile publice în baza unor titluri executorii trezoreria statului poate efectua numai operaţiuni privind plăţi dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare şi a destinaţiilor aprobate potrivit legii (s.n.).”

 

Nu există un mod unitar de a interpreta prevederile ordonanţei la acest moment, putându-se considera, de exemplu, că executarea silită mobiliară sau imobiliară a instituţiilor publice nu mai este permisă, sau că este permisă executarea silită, ordonanţa reglementând numai poprirea asupra conturilor de la trezorerie (poprirea conturilor instituţiilor publice de la bănci nefiind aşadar afectată), ori că interzice executarea silită asupra altor fonduri băneşti decât cele alocate de la bugetul de stat în acest scop.

 

Curtea Constituţională a fost sesizată în numeroase rânduri pentru a examina constituţionalitatea Ordonanţei 22/2002. în decizia nr. 161/22.04.2003, Curtea a reţinut că „(…) ar fi disproporţionat şi inechitabil a recunoaşte creditorilor instituţiilor publice dreptul de a-şi valorifica creanţele împotriva acestora în condiţiile dreptului comun, cu consecinţa perturbării grave a activităţii care constituie însăşi raţiunea de a fi a unor asemenea instituţii. Astfel, Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 consacră, în materia executării creanţelor faţă de instituţiile publice, un regim derogatoriu de la dreptul comun, atât prin aceea că instituie restricţii în urmărirea fondurilor băneşti ale acestora, cât şi pentru că limitează o atare urmărire exclusiv la fondurile băneşti, (s.n.)”

 

Din această decizie a Curţii Constituţionale rezultă că nu este posibilă o urmărire silită mobiliară sau imobiliară, ci numai o urmărire a anumitor fonduri băneşti ale instituţiilor publice.

 

în alte decizii Curtea Constituţională, fără a reveni expres asupra acestei opinii, arată că: „Indiscutabil, ordonanţa instituie anumite limite ale executării, în sensul că aceasta nu se poate face asupra oricăror resurse băneşti ale instituţiilor publice, ci numai asupra acelora alocate special de la buget în acest scop (s.n.). Această limitare nu este însă contrară Legii fundamentale, ci, aşa cum s-a arătat, este în concordanţă cu principiile consacrate de aceasta şi nu înfrânge regula accesului liber la justiţie sau dreptul la un proces echitabil. Interzicerea executării silite asupra altor fonduri băneşti decât cele alocate de la bugetul de stat în acest scop nu constituie o discriminare a creditorului în favoarea statului, aşa cum se susţine în motivarea excepţiei, ci o normă de protecţie de interes general, fiind de neconceput ca pe calea executării silite a unui titlu executoriu să se ajungă la lipsirea unei instituţii publice de resursele sale financiare destinate acoperirii altor cheltuieli decât cele

 

stabilite prin titlul executoriu (s.n.).” Curtea nu arată expres dacă limitarea priveşte numai executarea silită a fondurilor băneşti (adică pot fi executate nu numai anumite fonduri, ci şi bunurile mobile sau imobile din domeniul privat), sau toate tipurile de executare, nefiind posibilă decât executarea silită a fondurilor băneşti special alocate de la bugetul de stat.

 

Nu există încă o practică unitară asupra acestui aspect. Oricum, discutarea efectelor Ordonanţei 22/2002 nu constituie subiectul prezentului articol. Credem că, faţă de soluţiile rezultate din jurisprudenţă Curţii Europene, această ordonanţă şi „filosofia” pe care se bazează devin i relevante.

 

 

Concluzie

 

Aşa cum rezultă din cele arătate anterior, articolul 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în maniera în care a fost interpretat el de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, impune statului (şi instituţiilor publice) obligaţia pozitivă de a se „plia” la hotărârile judecătoreşti „definitive şi obligatorii” prin care a fost obligat la plata unor sume de bani, nefiind oportun „să se ceară unei persoane, care a obţinut o creanţă contra statului în urma unei proceduri judiciare, să trebuiască apoi să iniţieze procedura executării pentru satisfacerea creanţei sale”.

 

în consecinţă, statul nu poate să refuze, să omită sau să întârzie într-un mod nerezonabil executarea unor asemenea hotărâri. Lipsa fondurilor nu este considerată un motiv justificat pentru întârziere.

 

Faţă de obligaţiile pozitive care revin statului în baza Convenţiei, credem că Ordonanţa 22/2002 devine irelevantă, acest act normativ găsindu-şi aplicare numai în cazul existenţei unei proceduri de executare silită.

 

Acelaşi lucru este valabil şi pentru „filosofia” care stă la baza Ordonanţei 22/2002. în opinia Curţii Constituţionale, Ordonanţa este justificată de faptul că „(…) ar fi disproporţionat şi inechitabil a recunoaşte creditorilor instituţiilor publice dreptul de a-şi valorifica creanţele împotriva acestora în condiţiile dreptului comun, cu consecinţa perturbării grave a activităţii care constituie însăşi raţiunea de a fi a unor asemenea instituţii.” Altfel spus, activitatea administraţiei nu poate fi perturbată, în schimb este acceptabilă, uneori, o perturbare a rezultatului activităţii justiţiei. în schimb, Curtea Europeană porneşte de la premisa că„(…) administraţia constituie un element al statului de drept şi că interesul său se identifică cu cel al unei bune administrări a justiţiei”.

 

De lege ferenda, apreciem că ar fi necesară adoptarea unui act normativ care să detalieze un mecanism transparent prin care să se asigure îndeplinirea de către stat a obligaţiilor pozitive care îi revin în temeiul Convenţiei în privinţa executării obligaţiilor de plată stabilite în sarcina sa prin hotărâri judecătoreşti „definitive şi obligatorii’’.

 

 

Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

Instalati aplicatiile Line,Skype si WHATSAPP Noi avem urmatoarele date: -pentru aplicatia LINE – Cab.av.Coltuc si numarul 0745150894 – pentru aplicatia Skype – user avocatcoltuc – pentru aplicatia Whatsapp – numarul 0745150894.Ne vedem si auzim gratuit pe telefon