Zi: 24 martie 2014

Banca ti-a poprit conturile?Cum te aperi

de

 Cum se infiinteaza poprirea?

Potrivit art. 781 din Codul de procedura civila, poprirea se infiinteaza, la cererea bancii, de catre un executor judecatoresc al carui birou se afla in circumscriptia curtii de Apel unde isi are domiciliul sau sediul imprumutatul/clientul ori tertul poprit.

Daca poprirea se infiinteaza asupra unor conturi bancare, atunci competenta apartine executorului judecatoresc al carui birou se afla in circumscriptia curtii de apel de la domiciliul sau sediul clientului ori, dupa caz, de la sediul principal sau, dupa caz, de la sediile secundare ale bancii unde clientul si-a deschis contul.

Daca debitorul are mai multe conturi deschise, atunci competenta pentru infiintarea popririi asupra tuturor conturilor apartine executorului judecatoresc de la oricare dintre locurile unde acestea au fost deschise.

Etapele popririi
In acelasi timp, va fi instiintat si debitorul/clientul despre proprirea instituita. Mai exact, acestuia i se va comunica o adresa de infiintare a popririi, la care se vor atasa urmatoare documente, in cazul in care acestea nu i-au fost anterior comunicate:

copii certificate de pe incheierea de incuviintare a executarii sau de pe certificatul privind solutia pronuntata in dosar,
titlul executoriu.

Respectiv, acestea pot fi urmarite:

pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Daca sunt mai multe popriri asupra aceleiasi sume, atunci urmarirea nu poate depasi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel, a adaugat aceeasi sursa.

Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste 1/2 din acest cuantum.

De exemplu, in conditiile in care cuantumul salariului minim net pe economie este in prezent de 636 lei, iar venitul net obtinut de un debitor este mai mic decat acest cuantum, adica de 500 lei, banca poate pune poprire numai pe suma de 318 lei, care reprezinta jumatate din salariul minim net pe economie.

Esti administrator de bloc? In 2014 ai noi obligatii

de

 Conform Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de poprietari, administratorul, persoana fizica sau juridica, are, in principal, urmatoarele atributii:

prestarea serviciilor in mod profesional;
gestionarea bunurilor materiale si a fondurilor banesti;
efectuarea formalitatilor necesare in angajarea contractelor cu furnizorii de servicii pentru exploatarea si intretinerea cladirii, derularea si urmarirea realizarii acestor contracte;
asigurarea cunoasterii si respectarii regulilor cu privire la proprietatea comuna;
gestionarea modului de indeplinire a obligatiilor cetatenesti ce revin proprietarilor in raport cu autoritatile publice. Obligatiile cetatenesti sunt cele stabilite, potrivit legii, de adunarea generala a proprietarilor;
indeplinirea oricaror alte obligatii expres prevazute de lege.

Pe langa acestea, parlamentarii vor sa introduca o noua obligatie pentru administratori, printr-un proiect de lege pentru completarea art. 36 din Legea nr. 230/2007.

Mai exact, administratorii ar trebui sa informeze periodic proprietarii in privinta cheltuielilor pe care asociatia le face, precum si a veniturilor pe care le incaseaza si sa isi asume raspunerea pe acest lucru.

Administratorii trebuie sa informeze trimestrial, in scris sau prin posta electronica, proprietarii membri ai asociatiei de poprietari cu privire la situatia financiara cuprinzand toate elementele de cheltuieli, venituri, incasari si plati aferente asociatiei de poprietari, sub semnatura proprie si contrasemnata de presedintele si de cenzorul asociatiei de proprietari, se precizeaza in proiectul de lege in varianta aprobata de Senat si aflata in dezbatere la Camera Deputatilor.

Conform legislatiei actuale, proprietarii au dreptul sa primeasca explicatii cu privire la calculul cotei de contributie, la cheltuielile asociatiei de proprietari si, eventual, sa o conteste la presedintele asociatiei de proprietari, in termen de 10 zile de la afisarea listei de plata. La randul sau, presedintele asociatiei de proprietari este obligat sa raspunda la contestatie in termen de 7 zile.

Clauza abuziva din contractele de telefonie mobila:taxa de reziliere din contractele Vodafone şi Cosmote

de

După acţiunile împotriva băncilor, ANPC a luat la ochi şi contractele standard a doi operatori de telefonie mobilă. Protecţia Consumatorilor vizează eliminarea clauzelor din toate contractele de la Vodafone şi Cosmote care permit firmelor să ceară o taxă pentru încetarea înainte de termen a contractelor – aşa numita taxă de reziliere.

ANPC a primit reclamaţii de la clienţii celor două firme de telefonie mobilă şi a încheiat procese verbale de constatare. Potrivit legii 193/2000, de la 1 octombrie 2013, plângerile întemeiate care vizează contractele preformulate – aşa cum sunt şi cele de telefonie mobilă – sunt trimise în instanţă. În cazul în care instanţa constată că există prevederi contractuale cu caracter abuziv, aceasta dispune eliminarea acestora din toate contractele în executare încheiate între profesionistul în cauză şi consumatori.

Altfel spus, de la o reclamaţie a unui consumator se poate ajunge la modificarea tuturor contractelor.

În cazul de faţă, sesizarea împotriva Vodafone România a ajuns deja în instanţă şi este înregistrată la Tribunalul Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal – dosarul 36773/3/2013, cu obiectul acţiune în constatare.

Un client al Vodafone a reclamat faptul că la momentul în care făcut o cerere de reziliere a contractului operatorii companiei l-au înştiinţat că trebuie sa plătească taxa de reziliere calculată, pornind de la suma de 200 euro, împărţită la 24 de luni, înmulţită cu numărul de luni rămase până la încetarea de drept a contractului, potrivit termenilor şi condiţiilor generale de afaceri (TCG). Clientul în cauză ar fi trebuit să plătească 140 de euro pentru a-şi încheia relaţia cu Vodafone.

ANPC a analizat cererea şi a considerat-o întemeiată. A reţinut că 13 clauze din TCG sunt abuzive: acestea se referă la remuneraţiile pe care Vodafone trebuie să le plătească în cazul în care clientul cere rezilierea contractului înainte de expirarea termenului. Sumele de bază din TCG sunt situate, în general, între 150 şi 200 de euro.

Comisarii de la Protecţia Consumatorilor a constatat că este clar şi fără echivoc că aceste clauze nu au fost negociate cu consumatorul, fiind parte a unui contract preformulat. Apoi, ANPC apreciază că Vodafone a creat un dezechilibru între obligaţiile sale şi cele ale clientului, din moment ce solicită compensaţii financiare în cazul în care clientul solicită rezilierea anticipată a contractului, dar nu se obligă la rândul său să despăgubească clientul dacă reziliează contractul înainte de termen.

„Încă de la încheierea acestor contracte consumatorul a acţionat de pe o poziţie inegală în raport cu profesionistul, semnând un contract prestabilit. Pentru a nu fi abuzive, clauzele nenegociate trebuie să nu creeze în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor. În cazul contractelor prezentate clauzele invocate pun probleme sub aspectul echilibrului contractual, în condiţiile în care se prevede doar în sarcina consumatorului, obligaţia de a plăti o despagubire, în cazul denunţării unilaterale a contractului, nefiind cuprinsă în contract o astfel de obligaţie, în sarcina profesionistului şi în favoarea consumatorului în cazul invers, al rezilierii contractului la iniţiativa sau din vina profesionistului”, se arată în procesul verbal încheiat de ANPC.

În cazul Cosmote, este vizată clauza potrivit căreia clientul trebuie să plătească 100 de lei dacă îşi întrerupe abonamentul cu trei luni înainte de scadenţă şi 800 de lei dacă o face cu mai mult de un an precizeaza avocat COLTUC MARIUS pentru economica.net

„Dacă încetarea Contractului a intervenit la mai puţin de 3 luni faţă de sfârşitul Perioadei Iniţiale, costurile de încetare sunt echivalentul a 100 Lei/Cartela SIM dezactivată; (ii) daca încetarea Contractului a intervenit la mai mult de 3 luni dar la mai puţin de 6 luni faţă de sfârşitul Perioadei Iniţiale, costurile de încetare sunt echivalentul a 200 Lei/Cartela SIM dezactivată; (iii) dacă încetarea Contractului a intervenit la mai mult de 6 luni dar la mai puţin de 12 luni faţă de sfârşitul Perioadei Iniţiale, costurile de încetare sunt echivalentul a 400 Lei/Cartela SIM dezactivată; (iv) dacă încetarea Contractului a intervenit la mai mult de 12 luni faţă de sfârşitul Perioadei Iniţiale, costurile de încetare sunt echivalentul a 800 Lei/Cartela SIM dezactivată „, potrivit contractelor Cosmote.

În cazul Cosmote, printre clauzele contractuale se regăseşte şi una care spune că firma se obligă să despăgubească clientul în aceleaşi condiţii, dacă reziliează contractul înainte de termen.

Până la acest moment, deşi împotriva Cosmote s-a încheiat un proces verbal de contravenţie în decembrie 2013, nu există încă niciun dosar pe această speţă pe rolul instanţelor.

Ce spun companiile

Oficialii Vodafone susţin că situaţia este o eroare, şi că au eliminat această taxă din contracte. Însă, chiar TCG prezentaţi pe site-ul companiei arată că aceasta este încă prezentă. Apoi, aceştia susţin că nu au perceput o astfel de taxă clientului – deşi în cazul de faţă acesta a refuzat să o plătească, deci i-a fost solicitată.

Atentie la hotii de locuinte:Potrivit Noul Cod Penal 2014 acestia ar putea „scapa” de urmarirea Politiei

de

Impacarea intre infractor si pagubit poate interveni, conform prevederilor Noului Cod Penal, in caz de furt simplu sau furt calificat, dar numai in anumite situatii: furtul prin violare de domiciliu (furtul din locuinta) si in cazul in care persoana care a savarsit furtul purta asupra sa o arma, insa nu a folosit-o. Impacarea nu este posibila in cazul in care fapta a fost comisa pe timp de noapte sau de un grup organizat.

Politistii nu sunt prea incantati de aceasta intelegere ”amiabila” intre pagubit si infractor. Iulian Surugiu, presedintele Sindicatului National al Agentilor de Politie spune ca daca nu va suferi modificari Codul Penal, este posibil sa avem de-a face cu situatii in care politistii vor renunta sa mai alerge dupa acest gen de infractori.

”Legiuitorul a considerat ca este necesar sa existe posibilitatea ca pagubitul sa se impace fapuitorul, daca infractiunile de furt nu sunt foarte grave, nu sunt comise in grup organizat sau noaptea, de exemplu. Codul Penal a fost aliniat astfel la cele existente in alte state europene. In Spania, daca un cetatean fura dintr-un magazin bunuri in valoare de pana la 500 de euro, acesta primeste doar o amenda.

Eu cred ca acest Cod Penal va mai suferi modificari. Trebuie sa se stabileasca in mod clar pana la ce suma poate exista posibilitatea de impacare intre parti, de exemplu”, a declarat Surugiu pentru Romania Libera.

Surugiu a mai spus ca daca acest Cod Penal nu va suferi modificari, iar infractorii vor fi lasati sa plece acasa fara nicio problema, desi pentru prinderea lor a fost nevoie de filaje si  multe resurse consumate, ”probabil ca vom avea situatii in care politistul va renunta sa mai alerge dupa infractori, daca vede ca toata munca e in zadar. Politistul este obligat sa prinda infractori. Aceasta este munca lui, insa trebuia ca legea sa-l si protejeze. Avem destule cazuri de ultraj”.

Vreti sa va luati legal o arma?Legislatia armelor si munitiilor va fi modificata in 2014

de

Politia vrea o inasprire a legislatiei armelor si munitiilor prin introducerea in lege, ca obligatie, urmarea unui curs si pentru detinatorii de arme neletale supuse autorizarii.

Mai mult, dupa absolvirea cursului respectiv, detinatorii trebuie sa faca dovada practicii. ”Astfel, la prelungirea permisului de port-arma trebuie sa faca dovada ca au efectuat doua antrenamente pe an, intr-un poligon autorizat. Daca nu fac dovada celor doua trageri anuale, nu li se va prelungi permisul. In Austria, aceasta masura este cuprinsa in legislatie. Detinatorii de arme se antreneaza si astfel se creeaza deprinderi. In acest fel, riscul de manuire neconforma a armei, va fi mult redus”, a declarat pentru Romania libera comisarul sef Daniel Cosgarea, sef serviciu Directia Arme, Explozivi si Substante Periculoase din Politia Romana.

In Romania sunt inregistrate 220.373 arme letale si neletale, detinute de 162.138 de persoane. Dintre aceste arme, 123.801 sunt lenate si 96.572 neletale. Cele mai multe arme letale sunt cele de vanatoare, aproximativ 107.000. Mai sunt si aproximativ 9.000 de arme de tir cu glont.

Statisticile politiei arata ca din totatlul de 96.572 de arme neletale, 39.550 sunt arme cu bile de cauciuc, 24.126 sunt arme cu aer comprimat si 29.621 arme cu gaz iritant lacrimogen. 73.816 persoane detin arme letale, in Romania, 81.263 sunt detinatori de arme neletale supuse autorizarii si 12.504 de persoane detin arme neletale supuse notificarii, cum sunt cele de panoplie, arbalete.

Cursurile si examenul pentru obtinerea permisului de port-arma, in cazul armelor neletale, se vor desfasura dupa modelul celor pentru obtinerea permisului auto.  De asemenea, autoritatile vor sa interzica populatiei detinerea de arme a caror energie cinetica la gura tevii depaseste 10.000 de Jouli.

CLAUZE ABUZIVE BRD – partea a 3 -a

de

Clauzele care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului sunt abuzive

Observatiile privind cuprinderea acestor clauze in contracte preformulate, crearea unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor si nulitatea absoluta a acestor clauze abuzive sunt valabile si in aceasta ipoteza.

Acest comision, calculat si perceput lunar, disimuleaza, de fapt, un procent consistent de dobanda, marind artificial costul efectiv al creditului si, in plus, creand bancii un avantaj concurential contrar uzantelor cinstite fata de celelalte banci.

Acest comision nu reprezinta altceva decat o dobanda mascata care, pe langa faptul ca lezeaza interesele economice ale clientilor, aduce atingere si mediului concurential al bancii, dezavantajand bancile concurente prin prezentarea unor dobanzi doar aparent reduse, dar care, de fapt, disimuleaza un spor de dobanda sub denumirea de comision. Aceasta disimulare a dobanzii echivaleaza cu un dol.

In mod evident, o dobanda (aparent) redusa a atras mai multi clienti si, deci, o cifra de afaceri mai mare raportata la ceea ce ar fi putut obtine banca respectiva in conditiile in care ar fi aratat in mod transparent costurile reale ale creditului (asa cum, de altfel, au facut o mare parte din bancile concurente illo temporis).

A se observa, in plus, ca acest comision este calculat si perceput la valoarea initiala a creditului, si nu la soldul acestuia, ceea ce va face, in cazul creditelor ipotecare, acordate pe mai mult de 25 de ani, ca dobanda (aplicata la soldul creditului) sa ajunga sa fie chiar mai mica decat comisionul (care se va aplica la suma initiala imprumutata, indiferent de valoarea din credit rambursata deja la un moment dat).

Disimularea unei parti a dobanzii sub denumirea de comision este o dovada irefutabila a relei credinte a bancii care percepe un astfel de comision, intrucat, pe de o parte, reprezinta o modalitate de inducere in eroare a clientilor, prin prezentarea de dobanzi avantajoase in raport cu ofertele altor banci care actionau pe aceeasi piata relevanta cu banca respectiva (dar care, in realitate, datorita adaugarii la DAE a comisionului de administrare, nu mai erau chiar atat de avantajoase) si, pe de alta parte, reprezinta o modalitate de procurare a unui avantaj concurential contrar uzantelor cinstite ale comerciantilor.

In baza celor invederate, se impune constatarea caracterului abuziv al clauzelor care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului.

Proces clauze abuzive impotriva BRD – PARTEA A II – A

de

Băncile nu au renunţat la comisioanele abuzive din contractele de credit, ci doar le transformă, avertizează avocaţii. Pe listă găsim comisionul de risc schimbat într-unul de administrare şi contracte de credit a căror durată se micşorează fără ca românii să fie consultaţi.

Peste 97% dintre procesele intentate băncilor care percep comisioane abuzive sunt câştigate de clienţi. Şi totuşi, instituţiile financiare găsesc alte metode ca să nu renunţe la ele. Primul este comisionul de administrare.

Un alt abuz: băncile pot modifica perioada de rambursare a creditului fără să-i anunţe pe clienţi, chiar dacă ratele au fost plătite la timp.

„Politica băncii consideră că împrumutatul se află într-o situație grea și există posibilitatea ca pe viitor acesta să nu mai poată plăti ratele”, spune avocatul Ioana Sturza.

Puţini români dau însă judecată băncile. Şi mai puţini sunt cei care doresc să devină membri ai unor asociaţii ale celor nemulţumiţi de relaţia cu creditorul. Cotizaţia pe care trebuie să o plătească este una dintre cauze. Puţini văd beneficiile de care s-ar bucura dacă n-ar mai fi singuri în lupta cu băncile.

„Sunt foarte reticenți, există procese pe rol, ce se întâmplă cu procesul meu, ar putea să fie respins”, explică avocatul Marius Coltuc.

Pentru un proces colectiv cheltuielile sunt mai mici. Pe cont propriu pot ajunge şi la 6.000 de lei, bani care pot fi pierduţi, dacă procesul nu e câştigat.

Multe persoane fac reclamaţii la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

„Avem 10 dosare pe care le-am înaintat instanței privind clauzele abuzive”, spune Marius Dunca, preşedintele ANPC.

„Dacă instanța constată existența unei clauze abuzive obligă profesionistul să elimine din contractul ascesta clauza abuzivă”, adaugă Marius Dunca.

VEZI SURSA AICI

La finalul lunii octombrie 2013, peste 11.000 de dosare erau depuse în primă instanţă la tribunalele din Capitală, spun avocaţii. Una din băncile date în judecată de clienţi a fost obligată de instanţă să plătească două milioane de euro reclamanţilor.

Obligaţiile şi drepturile administratorului unei societăţi comerciale in 2014

de

Conform prevederilor legale din Legea societăţilor comerciale nr.31/1990 republicată, administratorii au următoarele obligaţii:

  • să preia şi să păstreze toate actele oficiale privind înfiinţarea firmei;
  • să îndeplinească şi să monitorizeze operaţiunile juridice legate de înfiinţarea firmei;
  • să administreze operaţiunile legale de încadrare în muncă a tuturor angajaţilor (fişa de protecţie şi PSI, medicină muncii etc.);
  • să depună semnăturile (semnătura asociaţilor/ administratorului) la oficiul Registrului Comerţului. Semnătura în registru poate fi înlocuită de semnătura legalizată de un notar public;
  • să verifice vărsămintele datorate de asociaţii firmei;
  • să administreze procedurile juridice legate de realizarea obiectului de activitate ai societăţii comerciale;
  • să stabilească şi să verifice programul de lucru;
  • să gestioneze bunurile societăţii comerciale şi să verifica stocurile firmei;
  • să ţină şi să verifice registrele solicitate de autorităţile competente conform legislaţiei contabile;
  • să participe la şedinţele organizate de fondatorii firmei;
  • să îndeplinească toate angajamentele prestabilite în Actul Constitutiv al firmei; Aici găsiţi informaţii despre ce trebuie să conţină actul constitutiv
  • să îndeplinească toate îndatoririle prestabilite de prevederile legislative;
  • să realizeze deciziile fondatorilor firmei;
  • să realizeze bilanţul firmei precum şi contul de beneficii şi pierderi al societăţii. Administratorii au obligaţia să asigura achitarea dividendelor şi repartizarea beneficiilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Drepturile unui administrator sunt următoarele:

  • dreptul de a semna documentele oficiale în numele firmei. Administratorul are dreptul să semneze diferite documente fără formalităţi prealabile. În situaţii de urgenţă aprobarea asociaţilor firmei se poate obţine ulterior. Persoanele care refuză să respecte aceste formalităţi pot fi sancţionate cu amenzi;
  • dreptul de a reprezenta societatea comercială în diferite situaţii. Administratorii trebuie să acorde atenţie specială interdicţiei de transmitere a drepturilor de reprezentare. În cazul în care administratorul va transmite acest drept unui alt delegat fără acordul asociaţilor firmei, administratorul va răspunde de eventualele daune sau pagube;
  • dreptul de administrare a formalităţilor legale pentru a putea realiză obiectul de activitate al firmei. Potrivit prevederilor legislative în vigoare administratorul poate participa la şedinţele ţinute de fondatorii societăţii comerciale. În funcţie de scopul şedinţei generale administratorul poate să-şi exercite dreptul de administrare extraordinară (în cazul în care discuţia vizează interesele administratorului şi ale societăţii) respectiv dreptul de administrare ordinară (când discuţiile vizează realizarea obiectului de activitate al firmei).