Redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut-o.Urgentare

AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Cetăţenia română se dobândeşte prin naştere, adopţie, acordare la cerere. Aceasta poate fi şi redobândită de către persoanele care au pierdut-o din motive imputabile.

Potrivit Legii nr. 21/1991, cetăţenia română se poate acorda şi persoanelor care au pierdut-o, precum şi descendenţilor acestora până la gradul II inclusiv şi care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condiţiile (art. 8 lit b-e) în care persoana:

– dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;

– a împlinit vârsta de 18 ani;

– are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;

– este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român.

Aceleaşi condiţii de redobândire se aplică şi apatrizilor foşti cetăţeni români şi descendenţilor acestora până la gradul II inclusiv.

Redobândirea cetăţeniei de către unul dintre soţi nu are nicio consecinţă asupra cetăţeniei celuilalt soţ. Soţul cetăţean străin sau fără cetăţenie al persoanei care redobândeşte cetăţenia română poate cere acordarea cetăţeniei române în condiţiile Legii nr. 21/1991.

1. Taxă consulară: 191 de lei – se plăteşte la C.E.C. sau Trezorerie în contul nr. 203301028609468.

2. Taxă înregistrare cerere: 3 lei – se plăteşte la C.E.C. sau Trezorerie în contul nr. 203301028609468.

3. Timbru judiciar de 1,5 lei – se cumpără de la Poştă.

Cererea de redobândire a cetăţeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetăţenie şi se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială şi autentică la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, fiind însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 21/1991.

1. Paşaport în copie legalizată;

2. Cazier judiciar din România;

3. Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată;

4. Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ etc.) apostilate/supralegalizate şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;

5. Dacă titularul cererii nu a avut cetăţenia română, sunt necesare acte de stare civilă (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume, deces sau divorţ etc.) în copii legalizate pentru ascendenţi (părinţi, bunici) foşti cetăţeni români, apostilate/supralegalizate şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;

6. Declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de dobândire a cetăţeniei române;

7. Declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte dacă doreşte dobândirea cetăţeniei române cu păstrarea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România;

8. Declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;

9. Dovadă scrisă privind data pierderii cetăţeniei române – adeverinţă eliberată de misiunea diplomatică a României sau Direcţia Generală de Paşapoarte ori copia hotărârii Guvernului prin care s-a aprobat renunţarea la cetăţenia română titularului cererii sau ascendenţilor acestuia până la gradul II inclusiv (părinţi, bunici);

Dacă nu există o asemenea dovadă, sunt necesare:

– certificat de naturalizare sau certificat doveditor al obţinerii cetăţeniei străine, în copie legalizată, cu apostilă şi traducerelegalizată, prin care petentul sau ascendenţii petentului (părinţi, bunici), foşti cetăţeni români, au obţinut pentru prima dată de la plecarea din România o cetăţenie străină din care să reiasă data acordării acesteia;

– acte din care să rezulte data când petentul sau ascendenţii petentului (părinţi, bunici), foşti cetăţeni români, au emigrat din România (copie legalizată după paşaportul românesc cu viza de ieşire sau documentde călătorie);

10. Dovada locuinţei în România (pentru persoanele care solicită redobândirea cetăţeniei române cu stabilirea domiciliului în România):

– prin contract de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară în copie legalizată;

– prin contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză;

– prin contract de comodat în copie legalizată şi extras CFde informare al proprietarului pentru imobilul în cauză;

– prin declaraţie autentificată la notar de luare în spaţiu şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză;

11. Dovada sursei legale de existenţă în România (pentru persoanele care solicită redobândirea cetăţeniei române cu stabilirea domiciliului în România);

12. Acte de stare civilă în copii legalizate pentru copiii minori ai solicitanţilor, dacă este cazul, apostilate/supralegalizate şi cu traducere în limba română, legalizată;

13. Acordul părinţilor pentru dobândirea cetăţeniei române de către copiii minori, autentificat la notar sau la misiunea diplomatică a României, dacă este cazul;

14. Consimţământul minorilor de peste 14 ani pentru dobândirea cetăţeniei române dat prin declaraţie autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României în prezenţa unui părinte.

* Important!

Toate actele se depun într-un dosar cu şină.

Toate taxele se plătesc înainte de depunerea cererii

Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere.

Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate.

În cazul în care actele sunt întocmite de agenţii diplomatici sau consulari ai României, nu este necesară apostila ori supralegalizarea.

Persoanele fără cetăţenie sunt scutite de plata taxelor consulare.

Cerererile se depun personal şi doar în cazuri temeinic justificate prin acte doveditoare de un reprezentant legal (mandatar sau avocat) cu procură specială şi autentică.

Cererile se pot depune şi la ambasadele şi consulatele României din străinătate.

Preşedintele Comisiei pentru Cetăţenie, prin rezoluţie, stabileşte termenul la care va dezbate cererea de redobândire a cetăţeniei, dispunând totodată solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetăţeniei române.

La termenul stabilit în vederea dezbaterii cererii, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare redobândirii cetăţeniei române. În cazul încare se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, preşedintele Comisiei solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului. La termenul stabilit pentru dezbaterea cererii, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare redobândirii cetăţeniei române, potrivit dispoziţiilor de la art. 10 și art. 8 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată.

Comisia pentru Cetăţenie întocmeşte un raport care se înaintează preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie şi care cuprinde propunerile motivate ale Comisiei pentru redobândirea cetăţeniei române sau, după caz, de respingere a cererii de redobândire a cetăţeniei române.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile Legii cetăţeniei române, emite ordinul de redobândire a cetăţeniei române, ordin care se comunică solicitantului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

În cazul în care preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, respinge prin ordin cererea de redobândire a cetăţeniei române, ordin care se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de respingere a cererii de redobândire a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

În termen de trei luni de la data comunicării ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române, persoanele în cauză vor depune jurământul de credinţă faţă de România.

Persoanele care au redobândit cetăţenia română în condiţiile prevăzute de art. 10 cu menţinerea domiciliului în străinătate vor depune jurământul de credinţă în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetăţenie română va fi eliberat de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv.

În privinţa copiilor minori, dacă aceştia dobândesc cetăţenia română odată cu părinții sau cu unul dintre părinţi, ei vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinților şi nu depun jurământul. În cazul în care un copil devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.

Potrivit art. 21 alin. (1) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, ”nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română, a jurământului de credinţă”, în termenul de trei luni de la data comunicării ordinului, ”atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.”

Potrivit art. 21 alin.(3) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, ”persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române.”

De asemenea, potrivit art. 21 alin. (4) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, ”persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convenţional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei. Cererea adresată Comisiei privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române.”