” A aparut nr.3 al Revistei avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor”

” A aparut nr.3 al Revistei avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor”

Revista se poate citi AICI

Din cuprins:

Condamnarea lui Mihai Moldoveanu.Model de caz penal rezolvat

Recent, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis condamnarea definitiva la 23 de ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav in cazul lui Mihai Moldoveanu, fost ofiter MApN.

Acesta a fost gasit vinovat de ucirea unui taximetrist in anul 1995, noteaza Agerpres.

Aceeasi sursa mentioneaza faptul ca acesta este unul dintre cele mai controversate cazuri din istoria justitiei penale din Romania.

Mihai Moldoveanu sustine in continuare ca este nevinovat si a recurs la depunea unei reclamatii la CEDO, care s-a concretizat in proces castigat impotriva statului roman, dovedindu-se faptul ca inculpatul nu a avut parte de un proces echitabil.

Cazul documentat de justitie arata ca in seara zilei de 31 octombrie 1995, Mihai Moldoveanu, impreuna cu doi prieteni, Gabriela Rotariu si Georgica Honciuc, au incercat sa jefuiasca un taximetrist. Acesta a scapat si a chemat Politia.

In apropierea locului unde cei trei au incercat sa comita actul, a fost descoperit cadavrul unui alt taximetris, ucis cu 20 de lovituri de cutit.

Mihai Moldoveanu a fost inculpat pentru uciderea taximetristului si arestat in ianuarie 2006. Dupa doi ani de proces, Tribunalul Bihor l-a condamnat pe acesta la 25 de ani de inchisoare.

Mihai Moldoveanu a facut apel impotriva condamndarii si a castigat, cu achitare in mai 1999, la Curtea de Apel Oradea. Procurorii au facut recurs, admis la finalul anului 2000 de ICCj, revenindu-se la condamnarea de 25 de ani de inchisoare.

Mihai Moldoveanu a dat in judecata statul roman la CEDO, intrucat nu ar fi avut parte de un proces echitabil. Dupa 11 ani de asteptare, in iunie 2012, CEDO a decis ca statul roman a incalcat dreptul lui Mihai Moldoveanu la un proces echitabil.

In baza hotararii CEDO, s-a declansat procedura revizuirii iar Mihai Moldoveanu a fost eliberat pe data de 6 noiembrie 2012.

Recursul a fost reluat la ICCJ. Instanta l-a condamnat din nou pe Mihai Moldoveanu la 23 de ani de inchisoare.

Primul sfat al unui avocat penalist: nu ma minti

Colegi  avocati povestesc despre clienti care lasa deoparte informatii importante  incepind cu  „Apropo, eu am semnat avizele de primire marfa” (marfa ce nu exista decit pe hirtie) si terminind cu  „am spus contabilei sa nu inregistreze si facturile de la firma X, ca erau impozitele prea mari”.Si cum autoritatile fiscale cresc presiunea asupra firmelor pe fundalul unei economii in criza, contribuabilii disperati incep sa spuna orice cred ei ca vreau sa aud ca sa rezolv problema in care se afla.

Dar aici avem o problema. Ca si avocat penalist incerc ca imi ajut clientii, va reaminti ca acesta este scopul meu? Nu imi pasa ce ati spus fiscului, parchetului sau sotiei dvs. Eu am nevoie sa mi se spuna ADEVARUL, indiferent cit de jenant si incriminator este. Din aceasta cauza exista un SECRET PROFESIONAL care este absolut si nelimitat, conform Statutului Avocatului si pentru pastrarea caruia as fi in stare sa ma iau de git cu oricine.

Stiti care este cel rau lucru daca nu imi spuneti ca nu ati inregistrat facturile in contabilitate? O sa imi spuna procurorul in timpul urmariii penale. Si aici ma refer la la acea pauza jenanta  din conversatia dintre mine si procuror in timp ce incerc sa va apar libertatea si sa-i demonstrez cit de bun contribuabil sunteti  in timp ce procurorul imi va arata lista de facturi emise de catre clientii dvs si care nu exista in rapoartele contabile ale firmei ce o conduceti.

Si imediat acestei pauze jenante vor urma sintagmele”evaziuen fiscala”, „vinovatie”, intentie directa”,  „trimitere in judecata”. Si desigur ca ati uitat sa imi spuneti si despre tranzactiile facute cu firme fantoma sau despre platile catre conturile personale. Trebuie sa intelegeti ca am nevoie sa pot oferi acuzarii argumente plauzibile in favoarea dvs si nu sa arat ca un idiot,  uitindu-ma in probatoriu cu ochii mari cit cepele.

Fiti sigur ca nu ma intereseaza motivul pentru faceti o fapta sau alta. Nu ma angajati sa va judec. Ma angajati sa va scot basma curata sau sa va obtin maximul de avantaj permis de lege in situatia data. O pedeapsa de 2 ani cu suspendarea executarii este mult mai dulce decit 6 luni cu executare in penitenciar. Si pentru asta am nevoie de adevar. Purul adevar. Cind va intreb despre semnaturi, tranzactii, discutii confidentiale trebuie sa imi spuneti TOTUL. Nu va faceti probleme ca ma voi duce la procuror si ii voi povesti ce stiu de la dvs. Pentru asta exista SECRETUL PROFESIONAL si pedeapsa penala pentru avocatii ce il incalca. Dar asta va insemna de asemenea ca voi fi inarmat cu destule informatii astfel incit sa fac fata oricaror intrebari ale acuzarii

Povestea ta conteaza. Circumstantele in care faptele au fost savirsite conteaza. Adevarul conteaza.

Indiferent ce ai sa imi spui, poti fi sigur ca am auzit altele si mai rele.

Abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor.O infractiune care apara firmele

Fapta debitorului de a înstrăina, ascunde, deteriora sau distruge, în tot sau în parte, valori ori bunuri din patrimoniul său ori de a invoca acte sau datorii fictive în scopul fraudării creditorilor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă

Fapta debitorului de a înstrăina, ascunde, deteriora sau distruge, în tot sau în parte, valori ori bunuri din patrimoniul său ori de a invoca acte sau datorii fictive în scopul fraudării creditorilor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă

Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate

După cum se poate observa din textul de lege, infracţiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor se poate comite prin două modalităţi:

– fie prin înstrăinarea, ascunderea, deteriorarea sau distrugerea, în tot sau în parte, de valori ori bunuri din patrimoniul său ori de a invoca acte sau datorii fictive în scopul fraudării creditorilor;

– fie prin achiziţionarea de bunuri ori servicii, ştiind că nu va putea plăti, producând astfel o pagubă creditorului.

Ambele modalităţi de comitere a faptei au fost semnalate de practica ultimilor ani, organele judiciare nedispunând însă de un text legal care să permită reprimarea acestor acţiuni. Tocmai în acest context s-a impus inserarea în legislaţia românească  actuală a infracţiunii deabuz de încredere prin fraudarea creditorilor.

Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 239 din NCP, s-a arătat în literatura juridicăcă poate săvârşi infracţiunea respectivă o persoană care, având un credit de nevoi personale la o bancă şi, nemaiputându-şi plăţi ratele, îşi aruncă maşina personală într-o prăpastie pentru a impiedica executarea silită şi pierderea maşinii.

Plangere impotriva ordonantei procurorului noul cod de procedura penala.Cum si cand depun?

Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al parchetului.

În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului şef de secţie al parchetului ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.

Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.

Plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată

(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Dosar evaziune fiscala in urma controlul de fond ANAF.Cum ma apar?

Legiuitorul a statuat conceptul de evaziune fiscală ca fiind “sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili”.

De reţinut este faptul că efectuarea de activităţi permanente sau temporare, generatoare de venituri impozabile, poate avea loc numai în baza unei autorizaţii emise de organul competent sau a unui alt temei prevăzut de un cadru legal.

Detaliem mai jos, pe scurt, lista pedepselor pentru infracţiunile de evaziune fiscală.

Identificarea faptei care poate fi sancţionată Sancţiunea faptei Temeiul legal instituit de legiuitor
Fapta contribuabilului care, cu intenţie, nu reface documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control, deşi acesta putea să o facă Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei. Baza legală:art. 3 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Baza legală:art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Baza legală:art. 5 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă. Baza legală:art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Deţinerea sau punerea în circulaţie, fără drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. Baza legală:art. 7 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Tipărirea, deţinerea sau punerea în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 12 ani şi interzicerea unor. Baza legală:art. 7 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseşte. Baza legală:art. 8 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Asocierea în vederea săvârşirii faptei referitoare la stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseşte. Baza legală: art. 8 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.
ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare

Contribuabilii sunt obligaţi să evidenţieze veniturile realizate şi cheltuielile efectuate din activităţile desfăşurate, prin organizarea şi ţinerea contabilităţii. Contribuabilii sunt obligaţi să utilizeze pentru activitatea desfăşurată documente primare şi de evidenţă contabilă stabilite prin lege, corespunzător operaţiunilor înregistrate.

Dupa adoptarea Noului Cod Penal 2014 DACA SE ACHITA TOT PREJUDICIUL PEDEPSELE SE REDUC LA JUMATATE

Ce trebuie sa fac?

Sa apelez la un profesionist care sa studieze dosarul ANAF

Revista se poate citi AICI

Lasă un comentariu