Ce este donatia?Cum pot face o donatie in Romania

Donaţia, alături de legat (testament), reprezintă o liberalitate. Aceasta (liberalitatea – n.a.) este actul juridic prin care o persoană dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, în tot sau în parte, în favoarea unei alte persoane.Donaţia este un contract prin care o persoană, numită donator, transmite în mod gratuit şi, de regulă, irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil către o altă persoană, numită donatar, care îl acceptă.

Donaţia este un contract cu titlu gratuit pentru că una dintre părţi urmăreşte să procure celeilalte părţi un beneficiu, fără a obţine în schimb vreun avantaj. De asemenea, donaţia este şi irevocabilă în baza principiului reglementat de Art. 985 din noul Cod Civil. O excepţie de la acest principiu este donaţia încheiată între soţi care poate fi revocată, însă numai în timpul căsătoriei.

Potrivit art. 1011 din noul Cod Civil, donaţia se încheie prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute. Prin urmare, pentru a fi valabil, atât actul de donaţiea unui bun imobil (casă, apartament, teren etc.), cât şi a unui bun mobil (automobil, bani etc.) trebuie încheiat la notarul public, în formă autentică.

Acte necesare donaţie imobil (casă, apartament, teren etc.)

• acte de identitate părţi;
• acte de proprietate asupra imobilului ce face obiectul donaţiei (după caz: contract vânzare-cumpărare, contract de donaţie, proces-verbal de predare-primire, act vânzare-cumpărare autentificat, sentinţă/decizie civilă definitivă şi irevocabilă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor etc.);
• certificat fiscal pe numele proprietarului, eliberat de Administraţia Financiară competentă, din care să rezulte că proprietarul este la zi cu plăţile către Stat. Administraţia Financiară competentă este cea la care se plăteşte impozitul anual pentru imobilul respectiv. Certificatul fiscal este valabil numai până la sfârşitul lunii în curs. În situaţia înstrăinării dreptului de proprietate asupra unui bun aflat în coproprietate, organul fiscal emite certificate de atestare fiscală fiecărui proprietar, proporţional cu cota-parte de proprietate indiviză a acestuia, astfel încât la înstrăinarea întregului bun aflat în coproprietate se impune să se solicite tuturor coproprietarilor certificate de atestare fiscală, pentru cota deţinută de fiecare dintre ei;
• documentaţia cadastrală a bunului imobil (fişa bunului imobil şi planul de amplasament, respectiv planul releveu), întocmită de un expert cadastral autorizat;
• extrasul de carte funciară se obţine prin intermediul biroului notarial şi este valabil 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii;
• în cazul apartamentelor, adeverinţa eliberată de asociaţia de proprietari sau locatari care sa arate că proprietarul este la zi cu datoriile faţă de aceasta (întreţinere, cheltuieli, reparaţii, cheltuieli comune etc.). Adeverinţa nu este necesară în cazul în care cumpărătorul consimte să preia eventualele debite existente;
• în cazul terenurilor, certificat de urbanism;

În plus, pentru persoane juridice:

• certificat de atestare fiscală a persoanei juridice valabil, eliberat de ANAF;
• certificatul de înregistrare la Registrul Comerţului sau actul în baza caruia îsi desfăşoară activitatea persoana juridică;
• certificat constatator valabil, eliberat de Registrul Comertului (pentru societăţi comerciale). În lipsa certificatului constator, biroul notarial poate elibera, contracost, un extras prin serviciul RECOM Online.
• împuternicire (delegaţie, hotărâre A.G.A) pentru reprezentantul persoanei juridice la încheierea actului (dacă este cazul).

Costuri  – taxe notariale

Pentru calcularea taxelor care trebuie plătite la autentificarea contractului de donaţie, folosiţi calculatorul nostru de taxe pentru astfel de contracte. Calculatorul de taxe foloseşte metoda de calcul descrisă mai jos, reglementată de ANEXA Nr. 2 la Ordinul Nr. 46/C/2011 al Ministerului Justiţiei privind normele privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de notarii publici. Preţul indicat de calculator va fi cel care vi se va percepe şi de către biroul nostru notarial.

Tariful notarial perceput pentru autentificarea contractului de donaţie se calculează gradual, pe tranşe, în funcţie de valoarea bunului care face obiectul vânzării.

Tabelul de mai jos indică tranşele la care trebuie raportată valoarea bunului pentru a calcula onorariul de autentificare, cât şi cotele procentuale care alcătuiesc onorariul notarial final şi ce reprezintă acestea.

Valoarea imobilului donat	Formulă de calcul onorariu notarial
a) până la 15.000 lei	2,2%, dar nu mai puţin de 150 lei
b) de la 15.001 lei la 30.000 lei	330 lei + 1,6% pentru suma care depăşeşte 15.001 lei
c) de la 30.001 lei la 60.000 lei	580 lei + 1,3% pentru suma care depăşeşte 30.001 iei
d) de la 60.001 lei la 300.000 lei	970 lei + 0,9% pentru suma care depăşeşte 60.001 lei
e) de la 300.001 lei la 600.000 lei	3.130 lei + 0,65% pentru suma care depăşeşte 300.001 lei
f) peste 600.001 lei	5.080 lei + 0,44% pentru suma care depăşeşte 600.001 lei

Impozitul către Stat

Nu se plăteşte impozit pentru rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi. În acest sens, art. 77^1 lit. b) alin 2) din Codul Fiscal prevede:

(2) Impozitul […] nu se datorează în următoarele cazuri:

[…]
b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.
Pentru părţile contractului de donaţie care nu sunt rude sau afini până la gradul al III-lea inclusiv, ori soţi, notarul public are obligaţia legală să încaseze pentru Stat şi impozitul pe transferul proprietăţii. Impozitul pe care donatorul îl datorează Statului pentru donaţia oricărui fel de construcţie cu sau fără teren se calculează astfel:

dacă donatorul deţine imobilul de mai puţin de 3 ani:

• 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
• peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

dacă donatorul a dobândit imobilul de mai mult de 3 ani:

• 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
• peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

Impozitul pe donaţie (pentru cazurile în care acesta se percepe, când părţile nu sunt rude apropiate sau soţi) se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. Dacă valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză.

În cazul în care există mai mulţi coproprietari, impozitul se calculează la valoarea deţinută de fiecare coproprietar, iar dacă nu sunt precizate cotele-părţi pe care aceştia le deţin în acea proprietate se prezumă că fiecare coproprietar deţine o cotă egală cu a celorlalţi.

Este de menţionat că nu trebuie plătite două impozite calculate distinct, atunci când, spre exemplu, o singură persoană donează un imobil către doi soţi. Impozitul se stabileşte defalcat doar atunci când mai mulţi coproprietari înstrăinează prin acelaşi act.

Taxe încasate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI)

1. Taxa pentru extrasul de carte funciară în vederea autentificării contractului de vânzare-cumpărare

Conform legii cadastrului, notarul public poate autentifica un act de donaţie a unui bun imobil numai pe baza extrasului de carte funciară emis stict în acest scop de Biroul de Carte Funciară din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau, după caz, a certificatul de sarcini.

Taxa percepută de ANCPI-OCPI pentru eliberarea unui extras de autentificare este:

• 40 de lei, în regim normal – se eliberează în două zile (termen de recomandare) şi
• 200 de lei, în regim de urgenţă (1 zi)

2. Tariful ANCPI-OCPI pentru întabulare

După finalizarea contractului de donaţie, dreptul de proprietate al noului proprietar va trebui întabulat în cartea funciară.

Tariful perceput de ANCPI pentru această operaţiune este prevăzut de ANEXA nr. 1 din Ordinul 39/2009 privind tarifele şi taxele ANCPI/OCPI şi a altor unităţi subordonate şi reprezintă un procent de 0,15% din preţul vânzării.

Legea defineşte donaţia ca fiind contractul prin care, cu intenţia de a gratifica o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părţi, numită donatar.

În ceea ce priveşte capacitatea persoanei care gratifică (a donatorului), respectiv a persoanei care primeşte o donaţie (a donatarului), legiuitorul arată că orice persoană poate face şi primi liberalităţi, cu respectarea regulilor privind capacitatea.

Astfel, condiţia capacităţii donatorului de a dispune printr-o donaţie trebuie îndeplinită la data la care acesta, în calitate de dispunător, îşi exprimă consimţământul. Pe de altă parte, condiţia capacităţii donatarului de a primi o donaţie trebuie îndeplinită la data la care acesta acceptă donaţia.

Cel lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu poate dispune de bunurile sale printr-o donatie, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Potrivit art. 1011 alin. 1 din Codul civil, donaţia se încheie prin înscris autentic (adică la notarul public), sub sancţiunea nulităţii absolute.

Reţinem şi că legea prevede că nu sunt supuse dispoziţiei de la art. 1011 alin. 1 din Codul civil (adică nu este necesară forma autentică a actului ) donaţiile indirecte*, cele deghizate** şi darurile manuale***.

Referitor la bunurile mobile care constituie obiectul donaţiei (care sunt donate), reţinem că acestea trebuie enumerate şi evaluate într-un înscris, chiar sub semnătură privată, sub sancţiunea nulităţii absolute a donaţiei.

În ceea ce priveşte bunurile mobile corporale (exemplu: banii în numerar) cu o valoare de până la 25.000 de lei, acestea pot face obiectul unui dar manual, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege (art. 1011 alin. 4 din Codul civil). Cu alte cuvinte, pentru sume de bani până la suma de 25.000 de lei, legiuitorul permite ca donaţia să nu îmbrace forma autentică, actul nefiind necesar a fi făcut la notarul public, ci suma respectivă poate fi doar predată donatarului (făcându-se „tradiţiunea” bunului, a banilor în numerar) prin „dar manual”, fiind suficient într-un astfel de caz acordul de voinţă al părţilor (donator şi donatar).

În cazul în care forma autentică a donaţiei este obligatorie, notarul care autentifică un astfel de contract de donaţie are obligaţia să înscrie de îndată acest contract în registrul naţional notarial, ţinut în format electronic, potrivit legii. O astfel de înscriere efectuată de notar are loc în scopul de a informa persoanele care justifică un interes legitim referitor la obiectul ce formează obiectul contractului de donaţie.

Reţinem şi că dispoziţiile în materie de carte funciară rămân aplicabile, ceea ce înseamnă că dacă un imobil înscris în cartea funciară face obiectul unui contract de donaţie, menţiunile referitoare la respectivul imobil şi contract de donaţie se vor regăsi şi în conţinutul cărţii funciare.

Reţinem că un contract de donaţie se poate încheia atât între persoane ce se află faţă în faţă la notarul public (care le va consemna consimţământul în ceea ce priveşte încheierea donaţiei respective), cât şi între persoane care se află la depărtare una faţă de cealaltă (de exemplu: în altă localitate, altă ţară etc.). Şi în acest caz avem – pe de o parte – oferta de donaţie făcută de donator şi – pe de altă parte – acceptarea ofertei de donaţie făcută de donatar.

Pentru că legiuitorul a prevăzut că donaţia se încheie prin înscris autentic (adică la notarul public), sub sancţiunea nulităţii absolute, apreciem că atât oferta de donaţie făcută de donator, cât şi acceptarea ofertei de donaţie făcută de donatar trebuie încheiate prin înscris autentic (adică la notarul public), sub sancţiunea nulităţii absolute.

În ceea ce priveşte oferta de donaţie, reţinem că aceasta poate fi revocată cât timp ofertantul nu a luat cunoştinţă de acceptarea destinatarului. Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea acceptării.

Pe de altă parte, oferta nu mai poate fi acceptată după decesul destinatarului ei. Moştenitorii destinatarului pot însă comunica acceptarea făcută de acesta.

În ceea ce priveşte oferta de donaţie făcută unei persoane lipsite de capacitate de exerciţiu (de exemplu: minorul sub 14 ani), se acceptă de către reprezentantul legal, iar oferta de donaţie făcută unei persoane cu capacitate de exerciţiu restrânsă (minorul care a împlinit vârsta de 14 ani) poate fi acceptată de către aceasta, cu încuviinţarea ocrotitorului legal (a părinterului, al tutorelui etc.).

Contractul poate să prevadă întoarcerea bunurilor dăruite, fie pentru cazul când donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul când atât donatarul, cât şi descendenţii săi ar predeceda donatorului.

Reţinem însă că, în cazul în care donaţia are ca obiect bunuri supuse unor formalităţi de publicitate, atât dreptul donatarului, cât şi dreptul de întoarcere sunt supuse acestor formalităţi.

Donaţia poate fi revocată pentru ingratitudine şi pentru neexecutarea fără justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul.

Reţinem că atât revocarea pentru ingratitudine, cât şi cea pentru neîndeplinirea sarcinilor nu operează de drept, ceea ce înseamnă că pentru a putea obţine o astfel de revocare partea interesată (donatorul sau moştenitorii acestuia) trebuie să solicite instanţei de judecată revocarea donaţiei respective.

Potrivit art. 1023 din Codul civil, donaţia se revocă pentru ingratitudine în următoarele cazuri:

a) dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că alţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat;

b) dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de donator;

c) dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ţinându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donaţiei.

De reţinut că dreptul la acţiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen de un an din ziua în care donatorul a ştiut că donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine.

Dacă donatarul nu îndeplineşte sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii săi în drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donaţiei (art. 1027 alin. 1 din Codul civil).

În cazul în care sarcina a fost stipulată în favoarea unui terţ, acesta poate cere numai executarea sarcinii.

Reţinem şi faptul că dreptul la acţiunea prin care se solicită executarea sarcinii sau revocarea donaţiei se prescrie în termen de trei ani de la data la care sarcina trebuia executată.

__________* Donaţia indirectă reprezintă liberalitatea făcută cu intenţia de a gratifica, dar care se înfăptuieşte pe calea unui alt act juridic decât cea a unei donaţii. Exemple de donaţii indirecte: renunţarea la un drept, stipulaţia pentru altul, asigurarea de persoane în beneficiul altuia etc.

** Donaţia deghizată reprezintă acea donaţie ascunsă sub forma unui act juridic cu titlu oneros (de exemplu: un contract de vânzare-cumpărare). În cazul unei donaţii deghizate există o simulaţie, astfel: între părţi se încheie un act real, secret, cu titlu gratuit (o donaţie), dar şi un act aparent, cu titlu oneros (cu bani), care are drept scop să ascundă terţilor operaţiunea realmente încheiată între părţi. O astfel de donaţie deghizată este valabilă dacă nu fraudează legea şi dacă îndeplineşte condiţiile de fond ale unei donaţii.

*** Darul manual este o formă specială de donaţie care are ca obiect bunuri mobile corporale (de exemplu: bani în numerar) pentru formarea şi validitatea căreia, pe lângă acordul de voinţă al părţilor, este necesară tradiţiunea, adică predarea efectivă, materială a bunului (a numerarului).