Schimbari de procedura aduse de noua reglementare in materie insolventei?Codul insolventei 2014

Dragos Cabat, Managing Partner RisCo, declara, in raportul “Probabilitatea de Insolventa si Valoarea de PIata”, intocmit de companie in februarie ca, “Romania este tara in care sectorul IMM constituit din firme foarte mici reprezinta majoritatea”, datele analizate de RisCo aratand ca valoarea de piata a 162.455 de firme din tara noastra era, la sfarsitul lui 2013, mai mica sau egala cu 1.000 de euro. Acest lucru se intampla in conditiile in care Departamentul pentru IMM-uri din Guvernul Romaniei estima intr-o strategie de acum cateva saptamani ca la finele anului trecut Romania numara aproape 475.000 de IMM-uri

GOOGLE MAPS

AVOCAT COLTUC MARIUS,specialist in dosare comerciale-insolvente declara ca este un pas mare inainte.

Chiar daca activitatea economica din Romania a cunoscut o oarecare ameliorare in 2013, comparativ cu anii anteriori, considerati “ani de criza”, datele Oficiului National al Registrului Comertului arata ca numarul insolventelor se inscrie in continuare pe un trend ascendent, ajungand anul trecut la aproape 30.000 de firme, cu 10% mai mare decat cel inregistrat pe parcursul anului 2012. Si numarul firmelor radiate si dizolvate a crescut pana la 80.786, respectiv 23.208, la care se mai adauga alte aproximativ 22.000 de firme care si-au suspendat activitatea pe parcursul anului anterior.

Compania Coface considera, intr-un studiu lansat la finalul anului 2013, insolventa ca fiind un risc sistemic in Romania si identifica mai multe cauze structurale care il alimenteaza:

  • Cresterea importantei creditului comercial, pe fondul unei ponderi mai ridicate a creantelor in active circulante, conform bilanturilor companiilor.
  • Extinderea termenelor de incasare, pe fondul cresterii mai agresive a creantelor, comparativ cu dinamica cifrei de afaceri. Aceasta indica o relaxare a conditiilor de creditare printre  companiile private prin desfasurarea relatiilor de afaceri cu parteneri ce prezinta un risc mai ridicat. Astfel, firmele intrate in insolventa in anul 2013 au inregistrat o scadere a cifrei de afaceri in anul 2012, comparativ cu 2011 de 11%, in timp ce valoarea creantelor a crescut cu 2%.
  • Nivelul inca ridicat al arieratelor si impactul negativ pe care acestea il au asupra companiilor  care lucreaza cu statul.
  • Situatia mult mai precara a companiilor din punct de vedere financiar si a perspectivelor de  autofinantare, pe fondul unor rezerve proprii erodate si in urma restrictiilor de finantare care au persistat in ultimii 3 – 4 ani.

Coface concluziona ca, in cazul companiilor intrate in insolventa in anul 2013, nu subperformanta financiara a pus capat activitatii acestor firme (cu siguranta aceasta a contat, dar nu a jucat un rol crucial in determinarea insolventei), ci mai degraba deciziile defectuoase de management al riscului de credit, gestiunea trezoreriei nete si finantarea oportuna a ciclului de exploatare, lipsa de capitalizare si procesul continuu al dezinvestirii in companiile respective.

“Aproximativ un sfert din companiile insolvente in anul 2013 erau profitabile sau inregistrau o lichiditate teoretica pozitiva (capital de lucru pozitiv). Aceasta pondere nu este suficienta, deoarece atat capitalul de lucru, cat si profitul pozitiv reprezinta o potentare a unor lichiditati viitoare care, daca nu se materializeaza [stocurile nu sunt vandute conform  asteptarilor, creantele nu se incaseaza conform scadentelor, partea non-monetara din rulajele aferente  contului de profit si pierdere (vanzare pe credit, ajustari pentru amortizare si depreciere etc.)], atunci firma are probleme in onorarea obligatiilor de plata exigibile (ajunse la maturitate)”, detalia raportul Coface.

Insolventa afecteaza si indirect IMM-urile caci socul negativ se rasfrange asupra partenerilor de afaceri

In baza calculelor proprii, Coface apreciaza ca in urma insolventelor din anul 2013, au ramas neacoperite datorii cumulate in valoare aproximativa de 16 miliarde de lei (financiare si comerciale). Aproximativ 40% dintre acestea si-au lasat amprenta asupra sistemului bancar, reprezentand principalul motiv pentru cresterea ratei creditelor neperformante acordate companiilor non-financiare cu 4 puncte procentuale in ultimul an. Restul de 60% au impact asupra partenerilor privati, care la randul lor se pot regasi in incapacitate de plata catre furnizorii lor, efectul de domino fiind de doua ori mai rapid (prin prisma datoriilor neacoperite) decat cel inregistrat in anul anterior.

Asociatia Romana a Bancilor estima si ea, la finalul lunii iunie a acestui an, ca valoarea creantelor pe care alte companii trebuie sa le recupereze de la firmele in insolventa se ridica la circa 10 miliarde de euro, comparativ cu 5,4 miliarde de euro datorii la banci. Florin Danescu, presedintele executiv al ARB a aratat ca, in total, firmele intrate in insolventa au creante estimate la 25 miliarde euro, din care zece miliarde euro catre stat.

IMM-urile au o rata de recuperare a creantelor de sub 2% in cazul insolventei unor clienti, iar procesul de recuperare a banilor poate dura peste doi ani, ponderea creantelor in bilant fiind de 30-50%, chiar peste 60% pentru firmele din comert, potrivit firmei de asigurari comerciale Euler Hermes, citate de Curierul National. IMM-urile au consemnat pierderi semnificative in bilant, pe fondul insolventei unor companii medii si mari in ultimii doi ani, mai sustine firma de asigurari de credit comercial si colectare de creante.

Dincolo de efectele negative asupra partenerilor de afaceri sau sistemului bancar, insolventele au si un puternic impact in plan social. Conform datelor Coface, intrarea in insolventa a celor 26.372 de companii in anul 2013 a determinat pierderea a aproximativ 100.000 de locuri de munca, peste 60% dintre acestea fiind concentrate in urmatoarele cinci sectoare: Fabricarea produselor textile, a articolelor de imbracaminte si incaltaminte; Constructii; Fabricarea substantelor si produselor chimice;  Alte activitati de servicii personale; Industria metalurgica. Impactul social al firmelor insolvente in anul 2013 este similar cu cel inregistrat de firmele intrate in insolventa in anul 2012, dar cu 41% mai mare comparativ cu 2011.

Insolventa, reglementata mai nou de o noua lege. Care sunt modificarile relevante din procedura?

Noul Cod al insolventei, in vigoare din 28 iunie, cuprinde prevederi care asigura fluenta procedurii insolventei, sustin specialistii. Astfel, a fost creat cadrul pentru acordarea de finantari firmelor aflate in insolventa si au fost clarificate unele aspecte privind contractele aflate in derulare ale unei companii in insolventa. De asemenea, noile reglementari au schimbat si modul de votare a planului de reorganizare.

Forma actuala a legii este de bun augur si va aduce imbunatatiri in desfasurarea procedurilor de insolventa, este de parere Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator Casa de Insolventa Transilvania (CITR).

“Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa reprezinta o incercare de unificare a reglementarii unor proceduri care au fost pana in prezent cuprinse in varii acte normative, si care au si fost abrogate cu acest prilej. Avem o forma mai compacta a legii, ce contine prevederi pe care CITR le-a sustinut de multa vreme, intrucat ele asigura fluenta procedurii”, a adaugat sursa citata.

Specialistul a declarat pentru AvocatNet.ro ca desi s-a incercat o imbunatatire a reglementarii procedurilor amiabile de pre-insolventa, respectiv a mandatului ad-hoc si a concordatului preventiv, datorita mentinerii conditiilor foarte severe privind pragul procentual al creantelor ce trebuie stinse prin masurile de redresare, aceste prevederi vor avea in continuare aplicabilitate restransa in practica.

Procedura simplificata va putea fi deschisa fata de cei care desfasoara activitati specifice profesionistilor

Potrivit lui Vasile Godinca-Herlea, se va putea deschide procedura simplificata de faliment fata de orice persoana care desfasoara activitati specifice profesionistilor, care nu a obtinut autorizarea ceruta de lege pentru exploatarea unei intreprinderi si nu este inregistrata in registrele speciale de publicitate.

“Aplicarea prezentei legi (n.r Noul Cod al insolventei) fata de aceste persoane nu exclude sanctiunile aplicabile pentru lipsa autorizarii sau inregistrarii respectivei persoane”, a adaugat aceeasi sursa.

In Noul Cod al insolventei se mentioneaza ca procedura simplificata reprezinta procedura de insolventa prin care debitorul intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20 de zile.

Mai exact, procedura simplificata se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa care se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:

  • profesionisti persoane fizice supuse obligatiei de inregistrare in registrul comertului, cu exceptia celor care exercita profesii liberale;
  • intreprinderi familiale, membrii intreprinderii familiale;
  • debitori care indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:persoane juridice dizolvate voluntar, judiciar sau de drept, anterior formularii cererii introductive, chiar daca lichidatorul judiciar nu a fost numit sau, desi numit, mentiunea privitoare la numirea sa nu a fost inscrisa in registrul comertului;
    • nu detin niciun bun in patrimoniul lor;
    • actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
    • administratorul nu poate fi gasit;
    • sediul social/profesional nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;
  • debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment;
  • orice persoana care desfasoara activitati specifice profesionistilor, care nu a obtinut autorizarea ceruta de lege pentru exploatarea unei intreprinderi si nu este inregistrata in registrele speciale de publicitate.

In ceea ce priveste competenta instantei, cererile de deschidere vor fi judecate de tribunalul in a carui circumscriptie compania si-a avut sediul social/profesional cel putin 6 luni anterior datei sesizarii instantei, a mentionat asociatul coordonator al Casei de Insolventa Transilvania. Daca sediul a fost schimbat cu mai putin de 6 luni inainte, atunci sediul principal este cel cu care acesta figura la registrul comertului.

O alta noutate adusa de Legea nr. 85/2014 o reprezinta valoarea-prag de 40.000 lei valabila atat pentru creditori, cat si pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 31/1990, pentru creante de alta natura decat cele salariale.

“Pentru salariati valoarea-prag este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. Asadar, si debitorul va trebui sa dovedeasca atingerea acestei valori, in ce priveste creantele pe care nu le poate achita, in urma starii de insolventa”, a punctat Vasile Godinca-Herlea.

Conform Noului Cod al insolventei, creditorul care are o creanta curenta, certa, lichida si exigibila, scadenta de 60 de zile, recunoscuta de administratorul judiciar sau de judecatorul-sindic, peste valoarea-prag, poate solicita in perioada de observatie deschiderea procedurii de faliment a companiei, daca suma nu este achitata in termen de 60 de zile de la recunoasterea creantei.

De asemenea, perioada pentru care creanta certa lichida si exigibila nu a fost achitata a fost redusa de la 90 de zile, cat era prevazuta in vechile reglementari, la 60 de zile, astfel, accesul la justitie este mai facil, a adaugat specialistul.

In schimb, s-a introdus o noua cerinta, prin care debitorul trebuie sa faca dovada notificarii prealabile a organului fiscal competent, in ce priveste intentia de formulare a cererii de deschidere a procedurii insolventei, a continuat aceeasi sursa.

“Dupa depunerea cererii, in cazuri urgente care ar pune in pericol activele companiei, judecatorul-sindic va putea dispune de urgenta, in camera de consiliu si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a oricaror proceduri de executare silita a bunurilor debitorului pana la pronuntarea hotararii cu privire la respectiva cerere. Admiterea cererii de deschidere aduce cu sine suspendarea de drept a actiunilor judiciare/extrajudiare sau a masurilor de executare silita pentru realizarea creantelor asupra averii companiei”, a declarat asociatul coordonator al Casei de Insolventa Transilvania.

Prin Legea nr. 85/2014, domeniul de aplicare al reglementarilor a fost largit, potrivit sursei citate, iar sub incidenta acestora intra si Regiile Automone. Astfel, un IMM, in calitate de creditor, poate recurge la formularea unei cereri de deschidere a procedurii insolventei, daca sunt intrunite conditiile legale, a subliniat aceeasi sursa.

Finantarile pot fi acordate si in perioada de observatie si reorganizare

Noul Cod al insolventei a introdus pentru prima data un mecanism prin care se creeaza cadrul necesar acordarii de finantari in timpul insolventei.

“Finantarile vor fi acordate in perioada de observatie si reorganizare pentru desfasurarea activitatilor curente cu acordul adunarii creditorilor. Acestea vor avea prioritate la restituire, creanta lor fiind satisfacuta inaintea creditorilor garantati anteriori deschiderii procedurii”, a precizat specialistul CITR.

De asemenea, noua lege a introdus din 28 iunie un nou mecanism de protectie pentru debitorul aflat in procedura insolventei care doreste sa-si continue activitatea. Astfel, acesta nu poate fi impiedicat sa participe la licitatii publice pentru motivul deschiderii procedurii de insolventa, a punctat Vasile Godinca-Herlea.

Mai mult decat atat, au fost clarificate, potrivit specialistului CITR, o serie de aspecte controversate in ceea ce priveste contractele aflate in derulare ale unei companii in insolventa.

“Debitorul are obligatia de a achita contravaloarea serviciilor prestate in termen de 90 de zile, in caz contrar furnizorul va fi indreptatit sa intrerupa furnizarea serviciilor. Termenele contractuale de plata mai mici de 90 de zile se vor modifica in termene de 90 de zile la data deschiderii procedurii”, a spus sursa citata.

Potrivit specialistului, daca furnizorul a fost notificat in prealabil despre deschiderea procedurii insolventei si nu isi respecta obligatiile contractuale, atunci va fi sanctionat cu aplicarea unei amenzi judiciare intre 10.000 – 30.000 lei pentru fiecare incalcare a obligatiilor si va raspunde pentru prejudiciile aduse averii companiei.

De asemenea, o clarificare indelung asteptata, sustine specialistul CITR, s-a produs in ce priveste tratamentul contractelor de leasing financiar. Astfel, in cazul rezilierii contractelor de leasing financiar de catre finantator, acesta va putea opta pentru una dintre urmatoarele variante:

  • transferul proprietatii asupra bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing, catre debitor, caz in care finantatorul dobandeste o ipoteca legala asupra acelor bunuri, avand rang egal cu cel al operatiunii de leasing, si este inregistrat la masa credala,
  • recuperarea bunurilor ce fac obiectul material al contractului de leasing, iar finantatorul va fi inregistrat la masa credala in alte conditii.

Pentru a eficientiza activitatea companiei sau in situatia in care contractul nu mai poate fi executat, administratorul judiciar va putea cesiona contractele in derulare catre terti, cu conditia ca acele contracte sa nu fi fost incheiate intuitu personae, potrivit prevederilor Codului civil, a continuat specialistul CITR.

Cum se va vota de-acum planul de reorganizare?

In ce priveste reorganizarea judiciara, modificari importante au fost facute referitor la categoriile care voteaza planul si modalitatea de calcul a voturilor exprimate, sustine Vasile Godinca-Herlea. In cazul in care sunt cinci categorii, planul se considera acceptat daca cel putin trei dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati accepta planul cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul.

In cazul in care sunt trei categorii, planul se considera acceptat in cazul in care cel putin doua categorii voteaza planul, cu conditia ca una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul.

Daca sunt doua sau patru categorii, atunci planul se considera acceptat daca este votat de cel putin jumatate din numarul de categorii, cu conditia ca una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul.

Potrivit lui Vasile Godinca-Herlea, creditorii care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlati sau se afla sub control comun cu compania pot vota cu privire la planul de reorganizare, sub conditia ca programul de plati sa nu le ofere nicio suma sau sa le ofere mai putin decat ar primi in cazul falimentului si ca orice astfel de plati sa le fie acordate potrivit ordinii de prioritate a creantelor subordinate.

De asemenea, prin noua legislatie a fost creat un mecanism care sa permita distribuirea bunurilor catre creditori, in contul creantelor pe care le detin impotriva averii societatii in insolventa, a declarat specialistul CITR.

“Aceasta va putea avea loc in urma unei propuneri a creditorului, cu obligatia acestuia de a achita toate sumele ce ar fi fost datorate creditorilor aflati pe ordinele de prioritate anterioare, precum si celor de pe aceeasi ordine de prioritate, situatie identica cu cea in care bunul ar fi fost vandut catre un tert. In toate cazurile, pretul bunurilor distribuite creditorilor in contul creantelor nu va fi mai mic decat valoarea stabilita prin raportul de evaluare”, a subliniat sursa citata.

Testul creditorului privat, o modificare binevenita

Pentru a asigura mai multe sanse de reusita reorganizarii companiei si pentru a evita atitudinea prea precauta manifestata anterior de creditorul fiscal, noua lege aduce o clarificare binevenita, sustine Vasile Godinca-Herlea, introducand notiunea “testului creditorului privat”.

Noul Cod al insolventei stabileste ca testul creditorului privat reprezinta analiza comparativa a gradului de indestulare a creantei bugetare prin raportare la un creditor privat diligent, in cadrul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare, comparativ cu o procedura de faliment.

Analiza are la baza un raport de evaluare intocmit de catre un evaluator autorizat membru ANEVAR, desemnat de creditorul bugetar si se raporteaza inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plati propus.

Nu constituie ajutor de stat situatia in care testul creditorului privat atesta faptul ca distributiile pe care le-ar primi creditorul bugetar in cazul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi intr-o procedura de faliment.

Deschiderea falimentului: instrument de presiune si factor perturbator

O masura inclusa in noile reglementari privind insolventa, care poate aduce atat avantaje, cat si dezavantaje, este cea referitoare la deschiderea procedurii falimentului.

Mai exact, Noul Cod al insolventei ofera un nou instrument de presiune creditorilor curenti, care in anumite conditii vor putea solicita deschiderea procedurii falimentului fata de debitorul rau-platnic, atat in cadrul perioadei de observatie, cat si in decursul reorganizarii, a declarat pentru AvocatNet.ro Vasile Godinca-Herlea.

“Aceasta masura va reprezenta in mod cert un factor perturbator pentru activitatea companiei si pentru sansele sale de reorganizare. Compania va trebui sa renunte la o parte extrem de necesara a capitalului sau de lucru, pentru a indeparta amenintarea reprezentanta de posibilitatea ca orice creditor curent nemultumit sa solicite intrarea sa in faliment”, a subliniat asociatul coordonator al Casei de Insolventa Transilvania.

Cu alte cuvinte, deschiderea procedurii falimentului, atat in perioada de observatie, cat si in cea de reorganizare reprezinta un avantaj pentru creditori, insa un dezavantaj pentru debitori.

Potrivit Legii nr. 85/2014, titularul unei creante curente, certe, lichide si exigibile ce a fost recunoscuta de catre administratorul judiciar sau de catre judecatorul-sindic si al carei cuantum depaseste valoarea-prag poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observatie deschiderea procedurii de faliment al debitorului daca aceste creante nu sunt achitate in termen de 60 de zile de la data luarii masurii de catre administratorul judiciar sau a hotararii instantei de judecata.

De asemenea, daca pe parcursul perioadei de reorganizare debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii sale aduce pierderi sau se acumuleaza noi datorii catre creditorii din cadrul procedurii, atunci oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricand judecatorului-sindic sa dispuna intrarea in faliment a debitorului.

Inregistrarea cererii nu suspenda continuarea activitatii debitorului pana cand judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere.

Totodata, titularul unei creante curente, certe, lichide si exigibile mai veche de 60 de zile si un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricand in timpul planului de reorganizare sau dupa indeplinirea obligatiilor de plata asumate in plan, trecerea la faliment, se mentioneaza in noile dispozitii.

Cererea sa va fi respinsa de catre judecatorul-sindic in situatia in care creanta nu este datorata, este achitata sau debitoarea incheie o conventie de plata cu acest creditor.

Procedura falimentului ar putea avea prezenta totusi si un avantaj pentru firme.

Conform lui Vasile Godinca-Herlea, procedura falimentului poate fi inchisa fara radierea societatii, in cazul in care toti creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor primesc sumele ce li se datoreaza in perioada de observatie sau renunta la judecata in perioada de observatie.

“Daca toti creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor primesc sumele ce li se datoreaza in perioada de observatie sau renunta la judecata in perioada de observatie, judecatorul-sindic va dispune inchiderea procedurii, fara a dispune radierea debitorului din registrul in care este inregistrat”, se precizeaza in Noul Cod al insolventei.

Dilema persoanelor cu credit la banci:sa achit sau sa fiu executat silit?

Laurentiu a luat un credit de nevoi personale in franci elvetieni, garantat cu o casa. Nu a mai putut sa-l plateasca dupa cinci ani. Ratele ii crescusera de la o luna la alta si n-a avut parte de intelegerea bancii.

Coloji Laurentiu Valentin, imprumutat: “Mi-au spus ca nu au alta solutie si ca ma dau la executare daca nu platesc. Dupa trei saptamani m-am trezit cu executorul”.

A incercat sa vanda apartamentul pe cont propriu. Banca nu i-a luat oferta in considerare. A reusit totusi sa blocheze executarea in instanta, dar a ajuns pe mana unei firme de recuperare a creantelor care cumparase de la banca dosarul sau. Asa numitii recuperatori au fost ma intelegatori decat banca.

Coloji Laurentiu Valentin, imprumutat: “Au zis ca in principiu sunt de acord, ca o sa mai negociem”.

Solutiile oferite de astfel de firme ce cumpara credite neperformante sunt mai variate decat ale bancilor.

Ana Maria Bildea, manager colectare: “O reducere a debitului, un procent pe care noi il putem sterge din datorie. Oferim si rate ca valoare foarte mici in comparatie cu venitul. Nu mai calculam alta dobanda, iar la franci ne uitam la cursul care a fost luat imprumutul si adaptam la acea valoare sa-i fie convenabil sa achite”

Atunci cand o persoană a facut un imprumut si nu-si mai plateste ratele timp de trei luni de zile, creditul devine neperformant. In primul scenariu, banca executa ipoteca. In al doilea scenariu, cand imprumutul este de regula de nevoi personale, banca se hotaraste repede sa-l vanda unei firme de recuperari de creante. Potrivit surselor din piata, acestea se vand la doar 10% din valoarea contabila. Clientul rau-platnic se poate intelege cu recuperatorul sa achite intre 30 si 50% din cat mai avea de plata si sa “stinga” astfel datoria.

Astfel se ajunge intr-o situatie paradoxala: cei care nu-si mai platesc datoriile sunt avantajati in raport cu romanii care fac eforturi sa-si achite fara intarziere ratele.

Astazi Stirile PRO TV au intrebat noua banci daca isi sprijina ori premiaza intr-un fel clientii buni platnici, multi dintre ei aflati acum in situatia de a plati dublul ratei de la momentul contractarii creditului.

Doar OTP Bank a raspuns pana acum. Intr-un comunicat, reprezentantii bancii au informat ca ofera dobanda zero pentru cei care si-au platit ratele fara intarziere timp de noua luni.

Promotia se adreseaza insa doar clientilor care au luat credite anul acesta, dobanda dispare doar trei luni de zile, iar de “oferta” nu a beneficiat inca nimeni.

Potrivit unor surse din mediul financiar, in aceasta toamna bancile urmeaza sa vanda recuperatorilor credite neperformante de peste un miliard de euro. De ce?

Florin Danescu, presedinte executiv al ARB: “Presiunea pusa pe timp, o rapidizare sa spunem a deciziei prin care se constata ca un credit are sanse mai mici sau mai mari sa fie recuperat”

Marius Coltuc, avocat : “O sa avem cel putin 1,6 milioane de executari silite”

Romania este pe locul al treilea in Europa dupa Grecia si Slovenia, la numarul creditelor neachitate la timp.

Vezi si
In mod paradoxal, in Romania pare mai avantajos sa ajungi pe mana recuperatorilor decat sa fii bun-platnic la banca. Ratele scad substantial pe www.incont.ro

GOOGLE MAPS

Conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, de către o persoană având o alcoolemie peste limita legală

Asupra recursului de faţă; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentinţa penală nr. 115/2013 pronunţată de Tribunalul Alba în Dosarul nr. 11286/107/2012, a fost condamnat inculpatul B.E.V. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, de către o persoană având o alcoolemie peste limita … Citește mai mult Conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, de către o persoană având o alcoolemie peste limita legală