Care sunt cazurile de revocare a donaţiei pentru ingratitudine şi ce efecte produce revocarea respectivă?
Donaţia se revocă pentru ingratitudine în următoarele cazuri:
- dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că alţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat;
- dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de donator;
- dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ţinându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donaţiei.
Referitor la efectele revocarii unei donaţii, trebuie să distingem între efectele generale şi efectele speciale ale revocării.
Astfel, în ceea ce priveşte efectele generale ale revocării amintim faptul că, în caz de revocare pentru ingratitudine, donatarul restituie în natură bunul donat dacă acest lucru este posibil; în schimb, dacă restituirea în natură a bunului donat nu este posibilă, donatarul va fi obligat să plătească valoarea acestuia, socotită la data soluţionării cauzei.
De asemenea, în urma revocării donaţiei pentru ingratitudine, donatarul va fi obligat să restituie fructele pe care le-a perceput începând cu data introducerii cererii de revocare a donaţiei.
Referitor la efectele speciale ale revocării, reţinem că revocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect în privinţa drepturilor reale asupra bunului donat dobândite de la donatar, cu titlu oneros, de către terţii de bună-credinţă şi nici asupra garanţiilor constituite în favoarea acestora.
Subliniem însă faptul că, în cazul bunurilor supuse unor formalităţi de publicitate (de exemplu înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate), dreptul terţului trebuie să fi fost înscris anterior înregistrării cererii de revocare în registrele de publicitate aferente.
Ce trebuie cunoscut în legătură cu cererea de revocare a donaţiei pentru ingratitudine?
Acţiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine trebuie exercitată într-un interval de timp relativ scurt de la data la care donatorul a ştiut că donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine. În acest sens, potrivit art. 1024 alin. 1 din Codul civil, dreptul la acţiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen de un an din ziua în care donatorul a ştiut că donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine.
Reţinem că acţiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi exercitată numai împotriva donatarului. Dacă donatarul moare după introducerea acţiunii, aceasta poate fi continuată împotriva moştenitorilor.
Revocarea pentru ingratitudine este o pedeapsă civilă şi, pe cale de consecinţă, acţiunea în revocare are un caracter strict personal şi poate fi introdusă doar de donator.