„Noile coduri implică o schimbare de mentalitate pentru a face loc creaţiei juridice, care asigură finalitatea acestora”
Impactul noilor coduri asupra sistemului de drept înseamnă în primul rând o misiune crucială pentru juriştii din Româna, fie ei avocaţi, judecători, procurori sau teoreticieni ai dreptului. Aceasta presupune înainte de toate renunţare la prejudecăţi, o schimbare de mentalitate pentru a face loc procesului de creaţie a noii jurisprudenţe şi a noii doctrine, care să asigure „aşezarea” noilor reglementări în contextul dreptului naţional.
Avem norocul şi onoarea să fim nu numai martorii acestei schimbări, dar şi creatorii ei pentru că rezultatele vor deveni vizibile în societate numai după ce munca fiecărui avocat sau magistrat, de a interpreta şi valoriza noile reglementări, va începe să dea roade, satisfăcând astfel nevoile actului de justiţie. Tot noi va trebui să corectăm din mers eventualele neajunsuri ale noilor reglementări, care nu se vor vedea decât din experienţa practică.
Impactul noilor coduri asupra profesiei de avocat înseamnă în primul rând un efort fără precedent de a aduce valoare adăugată noilor dispoziţii, pentru că de fapt, aceasta însemnă munca sa.
Supravieţuirea profesională a avocatului depinde flexibilitatea în faţa schimbărilor din ce în ce mai accelerate şi de foarte mult curaj în promovarea creaţiei juridice care asigură finalitatea noilor reglementări.
„Este nevoie de perfecţionare continuă şi asiduă pentru asimilarea noilor reglementări”
Ieşirea din rutină este însă dificilă, astfel încât asimilarea noilor coduri a constituit şi va mai constitui mult timp de acum încolo o provocare. Este dificil să gândeşti în limbaj civil ceea ce o viaţă întreagă ai gândit în limbaj comercial, pentru că atunci când te confrunţi cu o speţă, înlocuirea termenilor nu e suficientă.
Aceştia trebuie adaptaţi la spiritul noii legii civile şi mai mult decât atât, trebuie transpuşi într-o nouă viziune de ansamblu, care implică inclusiv noi instituţii de drept, construite de alte sisteme de drept, care au la bază alte tradiţii juridice. Preluarea acestor instituţii prin noile coduri nu înseamnă nimic până când acestea nu vor trece printr-un proces de adaptare la realităţile româneşti, până când juriştii noştri nu vor aprofunda noile noţiuni, astfel încât să poată fi puse în practică şi să-şi atingă scopul. Iată că unele instituţii preluate din dreptul anglo saxon, cum ar fi fiducia, nu au reuşit să prindă rădăcini în practică, nefiind adaptate culturii juridice româneşti.
Este nevoie de perfecţionare continuă şi asiduă în acest sens şi de aceea, în ultimii trei ani, tematica înțelegerii şi aplicării noilor coduri fundamentale ale României a fost cap de listă în ceea ce priveşte programele, conferinţele sau seminariile organizate de UNBR, INPPA şi barouri.
De curând, a început şi seria de conferinţe organizate de UNBR, INPPA, reprezentantul României la CCJE, CSM şi barourile din diferite regiuni, la care participă un număr foarte mare de avocaţi şi judecători. Mai ales acum, în perioada aplicării noilor coduri, avem nevoie de comunicare pentru a îndeplini o misiune comună, aceea de a înţelege, crea şi promova noua cultură juridică. Aceasta presupune un efort comun şi o comunicare continuă la nivelul noilor provocări ale dreptului. Aş vrea să menţionez că proiectul a fost salutat de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), care l-a indicat drept exemplu de bune practici instituţionale pentru întărirea conlucrării constructive între profesiile juridice.
„Jurisprudenţa Curţilor de la Luxemburg şi Strasbourg începe să se reflecte tot mai mult în cea naţională”
Provocările la care este supusă actuala generaţie de avocaţi nu provin însă numai din impactul noilor coduri. Trebuie să facem faţă unui ritm din ce în ce mai accelerat de adaptare a legislaţiei la normele dreptului Uniunii Europene, să abordăm dreptul naţional într-o viziune europeană, a unităţii legislative prin diversitate. Acest motto al Uniunii Europene, „Unitate prin diversitate”, semnifică faptul că statele membre acceptă să-şi deschidă spiritul către culturile, tradiţiile şi limbile atât de diverse ale continentului nostru. Această deschidere are loc inclusiv la nivel legislativ şi trebuie să ne lăsăm spiritul liber pentru a primi noua legislaţie europeană, fără să uităm însă de tradiţiile noastre.
sursa UNBR