Persoanele vătămate din procesele penale vor putea cere emiterea ordinului european de protecţie

Legea nr. 151/2016 privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a apărut astăzi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 545 și va intra în vigoare la data de 23 iulie.

Ordinul european de protecţie va reprezenta, conform documentului, „o decizie adoptată de o autoritate judiciară sau echivalentă, a unui stat membru, în legătură cu o măsură de protecţie, pe baza căreia o autoritate judiciară sau echivalentă a altui stat membru dispune măsura sau măsurile corespunzătoare, în temeiul propriei legislaţii naţionale, în vederea continuării asigurării protecţiei persoanei protejate”.

Practic, ordinul european de protecţie va putea fi emis/recunoscut şi pus în executare atunci când un cetăţean care are calitatea de persoană vătămată în cadrul unui proces penal va sta temporar sau mai mult timp într-un alt stat membru UE. La cererea persoanei protejate, documentul va putea fi emis dacă sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

• persoana protejată locuieşte sau va locui ori şi-a stabilit sau urmează să îşi stabilească domiciliul ori reşedința într-un alt stat membru din UE, căruia i se solicită recunoaşterea şi executarea ordinului european de protecţie;
• persoana protejată are calitatea de persoană vătămată în cadrul unui proces penal aflat în curs de desfăşurare sau în care s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare sau de amânare a aplicării pedepsei sau este un membru de familie al persoanei vătămate, beneficiar al uneia dintre măsurile dispuse de instanţă;
• persoana care reprezintă un pericol are calitatea de inculpat, condamnat, sau persoană faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei în cadrul procesului penal în cauză, iar împotriva sa a fost dispusă cel puţin o măsură precum interdicţia deplasării în locuri anume stabilite, interdicţia de a reveni în locuinţa familiei, interdicţia de a se apropia de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale, interdicţia de a comunica cu persoana vătămată sau membrii familiei acesteia;
• emiterea ordinului european de protecţie este necesară pentru înlăturarea unui pericol la care este sau va fi expusă persoana protejată.

„Pentru luarea unei decizii privind emiterea ordinului european de protecţie se ţine cont de perioada sau perioadele în care persoana protejată îşi va avea domiciliul, reşedinţa ori va locui în statul de executare, de proporţionalitatea măsurii, de pericolul efectiv pentru persoana protejată, precum şi de orice alte circumstanţe relevante”, prevede Legea nr. 151/2016.

Cererea de emitere a ordinului european de protecţie se va putea depune de către persoana protejată, personal sau prin reprezentant, la organul judiciar competent, adică:

• organul judiciar pe rolul căruia se află cauza în care s-a dispus măsura de protecţie;
• judecătorul delegat cu executarea;
• instanţa care a pronunţat amânarea aplicării pedepsei.

„Încheierea sau ordonanţa prin care se admite cererea de emitere a ordinului european de protecţie nu este atacabilă, iar încheierea sau ordonanţa prin care se respinge cererea de emitere a ordinului european de protecţie poate fi atacată cu contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în camera de consiliu, cu citarea persoanei protejate, a persoanei care reprezintă un pericol şi a procurorului, în termen de 3 zile. Neprezentarea persoanelor citate nu împiedică judecarea cauzei”, dispune documentul amintit.

Ordinul va fi emis în patru exemplare originale, dintre care unul va ajunge la persoana protejată, unul – la persoana care reprezintă un pericol, unul – la dosarul cauzei şi unul – la autoritatea competentă din statul de executare. Acesta va putea fi emis pentru durata şederii în statul membru vizat, însă fără a depăşi durata pentru care a fost dispusă măsura care a stat la baza emiterii acestuia.