Atunci când cumperi un produs dintr-unmagazin online, așa cum probabil plănuiești să faci de Black Friday, ai toate șansele să primești ceva ce nu corespunde gusturilor tale, să primești alt produs sau unul de altă culoare. Și așa mai departe.
Tocmai pentru că, spre deosebire de cumpărăturile pe care le faci pe loc, din spațiile comerciale, nu ai posibilitatea să întorci pe toate părțile produsul și să te asiguri de alegerea ta, legislația îți oferă o soluție: posibilitatea de a returna un produs pe care nu-l mai vrei (este vorba, mai exact, de dreptul de retragere din contractul de vânzare-cumpărare la distanță), despre care găsim tot ce ne interesează în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii.
Toți comercianții online sunt obligați să se supună unui set minim de reguli privind dreptul de retragere, care sunt expres prevăzute de actul normativ amintit și pe care le prezentăm pe scurt în cele ce urmează.
1. Comerciantul trebuie să-ți explice cum poți returna un produs
Pe site-ul său, vânzătorul trebuie să precizeze dacă poți să te retragi din contract (pentru că, așa cum vom vedea mai jos, sunt și câteva produse care nu pot fi returnate în acest fel), în ce condiții poți să faci asta, care este procedura concretă și ce termen trebuie respectat. Mai mult, trebuie să ai la dispoziție un formular de retur pe site-ul comerciantului. Cel mai des, vei întâlni pe site informațiile sub titlul de „Condiții de returnare”, însă acestea se referă, de fapt, la dreptul de retragere din contract, chiar dacă nu vei găsi exact această formulare.
Comerciantul trebuie să-ți spună dacă ești obligat la costul de transport pentru returnarea unui produs (la care poți fi obligat, potrivit legii) și care este costul, dacă poți să returnezi în magazin ori doar prin curier rapid etc. În plus, dacă există motive pentru pierderea dreptului de retragere ori dacă produsul este dintre cele pentru care legea prevede că nu se pot da înapoi, comerciantul este obligat să te informeze dinainte.
2. Ai 14 zile să returnezi un produs, fără să-ți motivezi decizia
Comerciantul n-are dreptul să-ți solicite un motiv pentru care alegi să returnezi un produs și nici să-ți perceapă vreo taxă pentru că îți exerciți acest drept. Din momentul în care ai ajuns în posesia produsului comandat (sau a ultimului produs comandat, dacă ai făcut o comandă multiplă și produsele ți-au fost livrate pe rând), ai la dispoziție 14 zile pentru a-l anunța pe comerciant că te-ai răzgândit și-ți vrei banii înapoi. După ce ai notificat comerciantul, ai la dispoziție 14 zile de la momentul notificării ca să returnezi efectiv produsul.
3. Dreptul de retragere poate fi prelungit cu 12 luni
Dacă un comerciant nu te-a informat despre dreptul de retragere, atunci perioada în care poți să te răzgândești se prelungește cu 12 luni, după expirarea perioadei inițiale de 14 zile. În caz că, între timp, vânzătorul te-a informat, așa cum trebuia să o facă de la bun început, atunci perioada de retragere expiră în 14 zile de la data la care informațiile respective ajung la tine.
Totuși, trebuie să ai în vedere că tu, în calitate de consumator, ai sarcina probei în această privință. Cu alte cuvinte, tu ești cel care trebuie să dovedească faptul că operatorul economic nu ți-a pus la dispoziție informațiile cu privire la dreptul de retragere (pe site-ul său, într-un mail ori la telefon).
4. În cât timp vei primi banii înapoi
După ce ai informat comerciantul că vrei să te retragi din contract, legislația prevede că acesta are la dispoziție 14 zile ca să-ți returneze banii. Modalitatea în care vei primii banii înapoi va fi, dacă nu stabiliți altfel, aceeași ca la achiziție (de exemplu, dacă cumperi un produs cu cardul, vei primi banii înapoi în contul bancar).
În realitate însă, cei mai mulți comercianți vor aștepta mai întâi să primească bunul înapoi și abia apoi vor face demersurile pentru a-ți rambursa banii. Nu este vorba de un abuz, ci despre o ipoteză despre care tocmai actul normativ amintit face referire. Oricum ar fi, termenul de 14 zile trebuie respectat, tocmai de aceea, cu cât returnezi mai repede produsul, cu atât mai repede vei primi banii înapoi. Comerciantul va aștepta să primească produsul înapoi și pentru a se asigura că nu-l returnezi cu defecte care să-i scadă valoarea inițială.
5. Poți să ceri banii înapoi chiar dacă ai stricat un produs
Deși poate părea greu de crezut, prevederile legale îți garantează, cel puțin teoretic, dreptul de a returna un produs pe care l-ai stricat. În calitate de consumator, ești responsabil doar în ceea ce privește diminuarea valorii produsului ca urmare a felului în care l-ai folosit, ceea ce înseamnă că poți să-l returnezi și comerciantul e obligat să-l accepte, dar nu vei mai primi toți banii înapoi, ci doar o parte.
Comerciantul nu-ți poate reproșa faptul că ai returnat un televizor care nu mai are sunet, când de fapt tu n-ai făcut decât să zgârii puțin ecranul. Tot așa, dacă dai înapoi un laptop căruia i-au sărit două taste, nu ți se poate refuza returnarea pe motivul că ai adus bunul în stare de nefolosință. Așadar, ai grijă la abuzurile comercianților în această privință.
După cum spuneam, nu vei mai primi toți banii înapoi, ci o sumă diminuată cu valoarea stricăciunilor pe care le-ai adus(spre exemplu, zgârieturi). Actul normativ indicat mai dispune însă că vânzătorul n-are dreptul să-ți propună o valoare de returnare care să te descurajeze în a mai da produsul respectiv înapoi (de exemplu, o diminuare cu 50% a prețului de returnare pentru o banală zgârietură).
Important! Dacă un comerciant nu și-a îndeplinit obligațiile de informare amintite la punctul 1 al articolului de față, nu ești responsabil pentru stricăciunile aduse bunului și comerciantul este obligat să-ți dea toți banii înapoi.
6. Anumite bunuri nu pot fi returnate
Legea spune că nu poți returna anumite tipuri de produse (cum sunt, de exemplu, fructele), iar comerciantul este obligat să îți spună asta din start. Concret, este vorba de
- cele care se deteriorează sau expiră repede;
- cele sigilate din motive de igienă și protecție a sănătății, pe care tu le-ai desigilat;
- cele executate după cerințele tale, altfel spus, produsele personalizate (căni, bijuterii cu inscripții, tricouri etc.);
- ziarele sau alte periodice care nu au fost livrate în baza unui abonament;
- furnizarea de conținut digital care nu este livrat pe un suport material.