Regulile de procedură care vizează modul în care Fiscul îi poate executa silit pe datornici au fost modificate recent, prin intermediul unui act normativ apărut în Monitorul Oficial. Printre altele, a fost stabilit un termen de 30 de zile în care un debitor poate contesta decizia unui organ fiscal de a-i pune sechestru pe bunuri sau de a-i popri conturile
Noile reglementări sunt incluse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016, document care a modificat, din 6 decembrie, Codul de procedură fiscală, printre altele.
Concret, noile prevederi clarifică anumite aspecte procedurale în privința executărilor silite efectuate de Fisc, mai ales acolo unde reglementările anterioare erau vagi sau lăsau loc unor intrepretări arbitrare.
Astfel, debitorii au acum la dispoziție 30 de zile să conteste măsurile asigurătorii impuse de Fisc, în condițiile în care, până acum, Codul de procedură fiscală nu conținea prevederi precise în acest sens. Contestația trebuie făcută la instanţa de contencios administrativ competentă, fără parcurgerea unei proceduri prealabile.
Important de precizat este că organele fiscale pot dispune măsuri asigurătorii împotriva contribuabililor atunci când există riscul ca aceştia să se sustragă, să îşi ascundă sau să îşi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea creanţelor fiscale. De altfel, sunt reglementate patru măsuri asigurătorii ce pot fi dispuse de organul fiscal:
sechestrul asigurător pentru bunurile imobile;
sechestul asigurător pentru bunurile mobile, inclusiv titlurile de valoare și bunurile mobile corporale;
poprirea asigurătorie asupra sumelor datorate debitorului de către un terț;
poprirea asigurătorie asupra disponibilităților bănești din conturile bancare.
În ceea ce priveşte situaţiile în care pot fi aplicate astfel de măsuri, acestea sunt:
în urma constatării unor împrejurări privind săvârşirea unor fapte sancţionate în domeniul fiscal sau vamal;
pe parcursul desfășurării inspecției fiscale sau a verificării fiscale personale, până la finalizarea acţiunii, când se vor comunica rezultatele acesteia;
în timpul sau ca urmare a unui control inopinat;
în timpul acțiunilor de control, când se constată o ”suspiciune rezonabilă”, cu privire la săvârșirea unor fapte penale, până la stabilirea diferențelor de impozite și taxe prin acte administrative fiscale;
în situația în care au fost aplicate amenzi contravenționale sau au fost deja dispuse confiscări de bunuri sau sume de bani.
Notă: Mai multe detalii despre procedura de aplicare a măsurilor asigurătorii găsiţi aici, în timp ce din acest articol aflaţi informaţii despre atacarea în instanţă a unei decizii prin care sunt dispuse măsuri asigurătorii.
Penalitățile, suspendate dacă debitorul prezintă o garanție că datoriile vor fi plătite
Noile reguli intrate în vigoare clarifică și situația penalităților și dobânzilor de întârziere pentru datoriile despre care debitorii pot garanta că vor fi achitate.
În momentul de față, Codul de procedură fiscală stabileşte că datornicii pot suspenda o executare silită dacă prezintă Fiscului o poliță de asigurare a debitelor sau o scrisoare de garanție bancară.
Potrivit OUG nr. 84/2016, în perioada în care executarea este suspendată pentru că debitorul prezintă unul dintre cele două documente amintite, Fiscul nu va emite și nu va comunica decizii referitoare la obligațiile fiscale accesorii. Cu alte cuvinte, debitorului nu îi vor fi calculate penalităţi şi dobânzi de întârziere pentru datorii, atâta timp cât el poate garanta că ele vor fi achitate de bancă sau de societatea de asigurare emitență a poliței.
Contribuabilii primesc mai puține informații despre popririle bancare
Dacă până la apariţia modificărilor, în toate actele de executare silită emise de organul fiscal trebuia să se indice titlul executoriu și să se arate natura și cuantumul debitului ce face obiectul executării, regula nu se mai aplică acum și actelor de executare silită ce privesc poprirea bancară.
Debitorii pot cumpăra şi ei bunuri sechestrate
Nu în ultimul rând, din 6 decembrie a fost eliminată interdicţia conform căreia bunurile sechestrate de Fisc nu pot fi vândute către contribuabili care înregistrează obligaţii fiscale restante. Astfel, vânzarea la licitații a bunurilor sechestrate se poate face acum către oricine.
Autoritățile au explicat că măsura este luată „în vederea accelerării valorificării bunurilor sechestrate în procedura de executare silită şi având în vedere faptul că pentru eficientizarea rezultatului acestei activități de valorificare nu are relevanţă dacă persoana care doreşte a achiziţiona un bun prin această procedură înregistrează datorii”.
În plus, pentru corelare cu această măsură, a fost abrogat şi temeiul legislativ care impunea condiția în publicarea anunţului privind vânzarea bunurilor sechestrate prin licitaţie.