Fostii proprietari de imobile nationalizate ar putea astepta sa fie despagubiti si in 2020

Problema este atat de grava incat s-a internationalizat si afecteaza inclusiv CEDO, care e pusa intr-o situatie imposibila. » In tot acest timp, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor incearca sa cenzureze

informatiile destinate publicului privind legatura dintre deficientele procesului si condamnarile dictate de CEDO.

Esecul despagubirii fostilor proprietari de imobile nationalizate risca sa se transforme in politica de stat. Daca ritmul in care Bucurestiul acorda despagubirile banesti va fi in continuare acelasi ca in 2008 si 2009, procesul nu se va incheia inainte de anul 2020. Dar si aceasta ar fi o situatie ideala, intrucat numarul solicitarilor inaintate Agentiei Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) creste constant, iar Fondul “Proprietatea” se afla, inca de la infiintare, intr-un blocaj total. Cifrele spun totul. Pentru acest an, bugetul alocat ANRP este de opt ori mai mic decat suma necesara. Situatia le este binecunoscuta premierului Emil Boc, ministrului Finantelor, Gheorghe Pogea, si sefului MAE, Cristian Diaconescu.

Astfel, din cele 817 milioane de lei noi necesare (aproximativ 190 milioane de euro), ANRP poate acorda despagubiri doar in limita a 127,9 milioane de lei (circa 30 milioane euro), atat cat s-a fixat prin bugetul de stat. In afara celor 817 milioane de lei care ar trebui virate fostilor proprietari, in numerar, mai raman de acordat despagubiri sub forma actiunilor la Fondul “Proprietatea”, care ar trebui sa acopere alte aproape 5 miliarde lei noi, adica peste 1,2 miliarde euro. Judecatorul Cristi Danilet arata insa ca blocajul in care se afla acest fond impiedica despagubirea justa a fostilor proprietari. “Actualmente, Fondul «Proprietatea» vinde iluzii. Duce la eliberarea unor titluri care nu pot fi valorificate. CEDO spune in mod expres ca e vorba de incoerenta legislativa.”

“Curtea a devenit agent imobiliar de lux al Bucurestiului”
Dar problema este atat de grava incat, mai nou, s-a internationalizat. Daca pana acum afectati erau fostii proprietari, ale caror bunuri au fost nationalizate, si imaginea externa a Romaniei, efectele negative ale acestui proces contamineaza si Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Acolo unde procesele pe proprietate contra Romaniei se inmultesc de la an la an. Condamnarile statului roman pastreaza si ele acelasi ritm, in ciuda faptului ca instanta europeana solicita constant Bucurestiului sa-si revizuiasca legislatia proasta si sa puna in aplicare hotararile judecatoresti. Judecatorul Corneliu Barsan activeaza de ani buni la CEDO si spune ca situatia din Romania pune instanta europeana intr-o dubla ipostaza: “imposibila” si “jenanta”.

“Ne invartim in jurul cozii de atata vreme si Curtea este intr-o situatie imposibila. Eu am mai spus-o: in cauzele privitoare la restituirea proprietatii, Curtea a devenit un agent imobiliar de lux al Guvernului Romaniei. Problemele juridice sunt solutionate de Curte, deci Curtea nu mai are ce sa adauge. Sustin cu tarie ca aceasta instanta internationala este intr-o situatie jenanta”, a declarat profesorul Barsan pentru R.l. Argumentele sale tin cont de realitatea ultimilor ani. Desi CEDO a recomandat, in mod repetat, autoritatilor romane unde ar trebui actionat pentru a scapa de condamnarile suferite de tara noastra, Barsan sustine ca Bucurestiul persista in acelasi tip de greseli, ca si cum nu ar fi beneficiat de respectivele indrumari.

Sursa: Romania Libera

Lasă un comentariu