Ordonanţa nr. 113/2009 reglementează aspecte privind regimul de informare obligatorie şi drepturile beneficiarilor serviciilor de plăţi, operaţiunile de plată transfrontaliere, răspunderea în cazul operaţiunilor de
plată neexecutate sau executate incorect, condiţiile de acces la activitatea de prestare a serviciilor de plată şi de desfăşurare a acesteia pe teritoriul României, supravegherea prudenţială a instituţiilor de plată. Băncile şi alte instituţii de plată nu mai au voie să trimită carduri nesolicitate, cu excepţia cazului când trebuie înlocuit cardul vechi.
Serviciile de plată cărora li se aplică noua reglementare sunt: depunerea, respectiv retragerea de numerar dintr-un cont de plăţi, precum şi toate operaţiunile necesare pentru funcţionarea contului de plăţi; debitări directe, operaţiuni de plată printr-un card de plată sau un dispozitiv similar, operaţiuni de transfer-credit, inclusiv operaţiuni cu ordine de plată programată; emiterea de instrumente de plată şi/sau achiziţionarea de tranzacţii de plată; remiterea de bani. Sunt supuse OUG 113/2009 inclusiv operaţiunile de plată online sau prin intermediul oricăror mijloace de telecomunicaţie, digitale sau informatice.
Prestatorii de servicii de plată la care se referă legea pot fi instituţiile de credit; instituţii emitente de monedă electronică; instituţii de plată autorizate să presteze astfel de servicii pe teritoriul Uniunii Europene şi al Spaţiului Economic European sau furnizori de servicii poştale giro care prestează servicii de plată.
Informaţiile privind preţul, dobånzile şi cursul de schimb
Cu cel puţin 15 zile înainte ca utilizatorul să devină parte a unui contract cu un prestator de servicii de plată, acesta trebuie informat cu privire la preţ şi, dacă este cazul, la rata dobânzii şi la cursul de schimb. Informaţiile pe care trebuie să le primească utilizatorul sunt:
a) preţul total pe care trebuie să-l plătească prestatorului de servicii de plată şi, unde este cazul, defalcarea sumelor incluse în acesta;
b) dobânzile şi cursul de schimb care urmează să fie aplicate sau, în cazul în care urmează să fie utilizate rata dobânzii de referinţă şi cursul de schimb de referinţă, metoda de calcul al dobânzii efective, precum şi data şi indexul ori baza corespunzătoare pentru determinarea cursului de schimb de referinţă sau a ratei dobânzii de referinţă corespunzătoare.
Utilizatorul serviciilor de plată trebuie informat în cel mai scurt timp cu privire la orice modificare survenită în legătură cu rata dobânzii, cu excepţia cazului în care părţile au convenit asupra unei frecvenţe specifice sau a unei modalităţi în care informaţia trebuie transmisă ori făcută disponibilă. Modificările ratei dobânzii sau ale cursului de schimb folosit în cadrul operaţiunilor de plată sunt introduse şi calculate într-un mod neutru, care să nu facă discriminări între utilizatorii serviciilor de plată.
Modificările survenite cu privire la rata dobânzii sau la cursul de schimb pot fi aplicate imediat şi fără nicio notificare doar dacă părţile au convenit acest lucru în contractul-cadru şi modificările se bazează pe rata dobânzii de referinţă sau pe cursul de schimb de referinţă sau dacă modificările ratei dobânzii sau ale cursului de schimb sunt mai avantajoase pentru utilizatorii serviciilor de plată.
Fără comisioane pentru denunţare unilaterală
Utilizatorul serviciilor de plată poate denunţa unilateral contractul-cadru oricând, dacă nu a convenit cu prestatorul o perioadă de notificare, care poate fi cel mult 30 de zile. Denunţarea unilaterală de către utilizatorul serviciilor de plată a unui contract-cadru încheiat pe o durată mai mare de 12 luni se face în mod gratuit, dacă au expirat 12 luni.
În caz contrar, pentru contracte mai mici de 12 luni, preţul perceput de prestator trebuie să se limiteze la acoperirea costurilor efective ale prestatorului, să nu conducă la obţinerea de venituri suplimentare sau la descurajarea utilizatorului de a denunţa unilateral contractul. Înainte de încheierea contractului, precum şi în contractul-cadru, prestatorul de servicii de plată trebuie să comunice utilizatorului preţul total aferent denunţării unilaterale a contractului sau modul de calcul al acestuia.
Operaţiuni de plată neautorizate sau executate incorect
Prestatorul de servicii de plată este obligat să corecteze o operaţiune de plată numai dacă utilizatorul serviciilor de plată semnalează, fără întârziere nejustificată (dar nu mai târziu de 13 luni de la data debitării), faptul că a constatat o operaţiune de plată neautorizată sau executată incorect.
Dacă un utilizator al serviciilor de plată neagă faptul că a autorizat o operaţiune de plată executată sau susţine că operaţiunea de plată nu a fost corect executată, el nu poate fi pus să dovedească acest lucru. Prestatorul de servicii de plată este cel care trebuie să demonstreze că operaţiunea de plată a fost autentificată, înregistrată corect, introdusă în conturi şi nu a fost afectată de nicio defecţiune tehnică ori de alte deficienţe.
În cazul în care un utilizator al serviciilor de plată neagă faptul că a autorizat o operaţiune de plată executată, folosirea în sine a unui instrument de plată care a fost înregistrat de prestatorul de servicii de plată nu este în mod necesar suficientă pentru a dovedi că operaţiunea de plată a fost autorizată de către plătitor sau că plătitorul a acţionat în mod fraudulos ori că nu a respectat, intenţionat sau din neglijenţă gravă, una ori mai multe dintre obligaţiile care îi revin.
În cazul unei operaţiuni de plată neautorizate, prestatorul de servicii de plată al plătitorului are obligaţia ca, imediat:
a) să ramburseze plătitorului suma aferentă operaţiunii de plată neautorizate respective;
b) să readucă contul de plăţi debitat în situaţia în care s-ar fi aflat dacă operaţiunea de plată neautorizată nu s-ar fi efectuat, dacă este cazul.
O compensaţie financiară suplimentară se poate stabili în conformitate cu legislaţia aplicabilă contractului încheiat între plătitor şi prestatorul său de servicii de plată.
sfin