Camera Deputaţilor a adoptat săptămâna trecută un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolvenţei. Majoritatea termenelor procedurale de soluţionare a diverselor cereri şi
contestaţii de către instanţe au fost reduse semnificativ, multe din ele la jumătate. De asemenea, răspunderea organelor de conducere va fi judecată separat de dosarul de fond. Alte modificări importante privesc procedura de citare, convocare şi notificare a actelor prin Buletinul procedurilor de Insolvenţă.
Răspunderea organelor de conducere se judecă separat
În cazul în care sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvenţă a debitorului, cererea de faliment se va judeca separat, formându-se un dosar care va purta acelaşi număr cu dosarul de fond şi căruia i se va adăuga cuvântul bis. Practic, s-a procedat la separarea judecării dosarului de fond de judecarea acţiunii privind atragerea răspunderii administratorului, ceea ce va duce la scurtarea termenelor de soluţionare cu luni de zile. Noua reglementare a avut în vedere eliminarea obstacolelor în calea radierii societăţilor comerciale şi a închiderii procedurii, cu alte cuvinte, eliminarea procedurilor care determină întârzierea nejustificată a societăţilor neviabile din Registrul Comerţului şi implicit o prelungire a prezenţei acestora în circuitul comercial.
Dosarul de fond va putea fi finalizat prin radierea societăţii, iar judecarea acţiunii în răspundere va putea continua fără să împiedice eliminarea din circuitul comercial al societăţilor falimentare.
În afară de comitetul creditorilor şi creditorul care deţine mai mult de jumătate din valoarea tuturor creanţelor, prin noua reglementare şi adunarea creditorilor va putea cere introducerea acţiunii în răspundere a celor vinovaţi de faliment, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenţei, persoanele culpabile de starea de insolvenţă.Valorificarea activelor
De asemenea, s-au făcut modificări ale legii pentru a asigura pregătirea activelor societăţii în vederea valorificării lor mai rapide şi mai eficiente.
Astfel, lichidarea va începe îndată după finalizarea de către lichidator a inventarierii şi depunerii raportului de evaluare. Bunurile vor putea fi vândute în bloc – ca ansamblu în stare de funcţionare – sau individual. Prin subansamblu funcţional se înţeleg acele bunuri ale debitorului care, împreună, asigură realizarea unui produs finit, de sine stătător, sau permit desfăşurarea unei afaceri independente. Un subansamblu este considerat funcţional numai dacă are asigurat accesul la drumul public şi la folosirea utilităţilor.
Metoda de vânzare a bunurilor, respectiv licitaţia publică, negociere directă sau o combinaţie a celor două, va fi aprobată de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului. Acesta trebuie să prezinte adunării generale a creditorilor şi regulamentul de vânzare corespunzător modalităţii de vânzare pentru care optează.
Majorarea termenului de insolvenţă – propunere de respingere
Într-un alt proiect pentru modificarea Legii insolvenţei, foarte controversat în ultimul timp, se prevede prelungirea termenului de la 30 la 120 de zile, după împlinirea căruia creditorul este îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitorului. De asemenea, în acest proiect, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, cuantumul minim al creanţei a fost ridicat de la 30.000 la 45.000 de lei, iar pentru salariaţi, la 6 salarii medii brute pe economie.
Deşi în ultimul timp au fost zvonuri că proiectul e pe cale să fie aprobat, în prezent acesta se află pe ordinea de zi a Camerei, cu propunere de respingere.