Conform OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în 2008, străinul reprezintă orice persoană care nu are cetăţenia română sau cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European. Chiar dacă potrivit legislaţiei în vigoare
cetăţenii moldoveni sunt consideraţi străini pe teritoriul României, mulţi dintre aceştia consideră că etnia reprezintă un factor mult mai relevant decât cetăţenia atunci când sunt abordate discuţii referitoare la drepturile de care ar trebui să beneficieze din partea statului român. Din motive istorice, aceştia consideră că graniţa cu România ar trebui să fie mult mai permisivă decât celelalte graniţe ale continentului European.
Toţi facem parte din aceeaşi naţie, chiar dacă unii ne numim moldoveni, iar alţii sunt români. Avem aceleaşi rădăcini, aceeaşi limbă, aceleaşi sărbători, rude care trăiesc în România şi copii care studiază acolo, explică un intervievat.
Raportul mai arată că diferenţele de limbaj reprezintă adesea un motiv de discriminare a basarabenilor atât în relaţie cu cetăţenii români, cât şi cu reprezentanţii instituţiilor statului care operează adesea cu stereotipurile des întâlnite în raportarea la Celălalt pe care îl consideră diferit de el.
Studiul „Imigrant în România: Perspective şi riscuri” face parte din programul „Migraţie şi dezvoltare” şi reprezintă o continuare a cercetării „Piaţa forţei de muncă şi imigraţia” din 2007.
De anul trecut, studenţii basarabeni pot obţine o autorizaţie de muncă prin îndeplinirea condiţiilor legii, însă pot lucra numai 4 ore pe zi.
“În perioada în care încă eram student, eu, ca basarabean, nu puteam să lucrez pe numele meu. Dar trebuia să lucrez ca să mă întreţin şi o făceam pe numele unui coleg român”, spune un tânăr de 24 ani.
În ceea ce priveşte dreptul la muncă, ca orice alt străin, aceştia au nevoie de o autorizaţie de muncă eliberată de către Oficiul Român pentru Imigrări, în baza depunerii dosarului cu toate documentele necesare.
Până în 2008, cetăţenii moldoveni trebuiau să dovedească faptul că sunt plătiţi cu salariul mediu pe economie, situaţie care i-a descurajat pe mulţi în procesul de găsire a unui loc de muncă corespunzător.
Angajarea unui cetăţean moldovean presupunea costuri mari, atât din partea angajatului, costuri de dosar şi taxa de 200 euro, precum şi pentru angajator, care trebuia să plătească taxe suplimentare la stat şi să dovedească faptul ca nu a găsit un angajat român care să ocupe postul respectiv.
În baza autorizaţiei de muncă se obţinea viza de lunga şedere în scop de muncă sau permisul de şedere în scop de muncă. Pe perioada şederii în România, cetăţenii basarabeni nu au dreptul de a avea două sau mai multe slujbe concomitent, chiar dacă acestea sunt doar cu jumătate de normă. Şi studenţii moldoveni se confruntă cu problemele birocratice din România : cuantumul mic al bursei, care a rămas constant în perioada 1997-2007, respectiv 50 de dolari pentru un student pe lună şi care este insuficient pentru acoperirea cheltuielilor de bază, imposibilitatea de a aplica la programe de schimburi internaţionale de studenţi, precum şi imposibilitatea de a lucra pe perioada studiilor. În 2002, România a implementat regimul paşapoartelor pentru cetăţenii moldoveni. De asemenea, începând cu 2006 aceştia aveau nevoie de o invitaţie din partea unui cetăţean român pe care să o prezinte împreună cu documentul de călătorie la punctele de trecere a frontierei. Şederea acestora pe teritoriul României era de maxim 90 de zile de la data intrării.
Începând cu luna ianuarie 2007, cetăţenii moldoveni au nevoie de viză pentru a putea intra în România. Deşi vizele se oferă gratuit, procedura este destul de anevoioasă şi îndelungată, dovedindu-se nerentabilă în special pentru cei care doresc să obţină o viză de scurtă şedere.
Pentru că singurul loc de unde se poate aplica pentru aceste vize este la Consulatul României din Chişinău, cozile sunt foarte mari, iar oamenii petrec chiar zile întregi, dormind pe iarbă, în faţa consulatului, după cum povesteşte unul dintre cei intervievaţi.
În prezent, în lipsa unei nevoi de organizare resimţite din partea autorităţilor de la Chişinău, cetăţenii basarabeni şi-au creat propriile sisteme de organizare în faţa Consulatului.
Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
Fondator Casa de avocatura Coltuc
0745.150.894