La 7 mai 1998, reclamantul a fost condamnat la 2 ani de inchisoare cu executare de Judecatoria Focsani pentru nerespectarea normelor privind operatiunile de import si export, fals, fals privind identitatea si trecerea ilegala a frontierei. Astfel cum reiese din copia hotararii definitive de condamnare, depusa la dosar de Guvern, pedeapsa pronuntata impotriva reclamantului a facut obiectul gratierii, in ziua in care a fost pronuntata.
La 27 noiembrie 1998, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, reclamantul a obtinut statutul de refugiat politic in Romania. Acest statut i-a fost acordat pentru o durata nelimitata, prin ordinul ministrului de interne din 15 octombrie 2001.
Reclamantul pretinde ca masura de expulzare al carei obiect l-a facut, precum si interdictia de sedere pe o perioada de 10 ani, pronuntata impotriva sa, aduc atingere dreptului sau la respectarea vietii private si de familie, garantat de art. 8 din Conventie,
Cu privire la admisibilitate
Curtea constata ca acest capat de cerere nu este in mod vadit nefondat in sensul art. 35 paragraful 3 din Conventie. De asemenea, Curtea constata ca acesta nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar sa fie declarat admisibil.
Motivarea Curtii
a) Cu privire la existenta unei ingerinte in dreptul reclamantului la respectarea vietii sale private si de familie
Curtea reaminteste ca, potrivit unui principiu de drept international consacrat, statele au dreptul, fara a aduce atingere angajamentelor care decurg pentru acestea din tratate, de a controla intrarea neresortisantilor pe teritoriul lor (a se vedea, printre multe altele, Abdulaziz, Cabales si Balkandali impotriva Regatului Unit, 28 mai 1985, pct. 67, seria A nr. 94, si Boujlifa impotriva Frantei, 21 octombrie 1997, pct. 42, Culegere’1997-VI).