De-a lungul timpului, procesul civil a cunoscut atât procedura orală, cât şi procedura scrisă, dar în prezent majoritatea sistemelor de drept reglementează procedura mixtă, care îmbină elemente ale procedurii orale cu elemente ale procedurii scrise. Principiul oralităţii este prevăzut în art. 127 Codul de procedură civilă. Potrivit textului de lege menţionat, pricinile se dezbat verbal dacă legea nu dispune altfel.
29 alin. 1 Codul de procedură civilă); dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi prin declaraţie verbală făcută în instanţă şi trecută în încheierea de şedinţă (art. 68 alin. 2 Codul de procedură civilă); în cazul în care pârâtul nu este reprezentat sau asistat de avocat, preşedintele îi va pune în vedere, la prima zi de înfăţişare, să arate excepţiile despre care se va face vorbire în încheierea de şedinţă (art. 118 alin. 3 Codul de procedură civilă); preşedintele va da mai întâi cuvântul reclamantului şi pe urmă pârâtului (art. 128 alin. 2 Codul de procedură civilă); părţile vor putea fi îndatorate după încheierea dezbaterilor să depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susţinerilor lor verbale (art. 146 Codul de
procedură civilă); partea decăzută din dreptul de a administra o dovadă va putea totuşi să se apere discutând în fapt şi în drept temeinicia susţinerii şi a dovezilor părţii potrivnice (art. 171 Codul de procedură civilă); când instanţa a încuviinţat dovada cu martori, ea va dispune ascultarea acelora care au fost propuşi prin cerere şi întâmpinare (art.186 alin. 1 Codul de
procedură civilă); dacă experţii pot să-şi dea de îndată părerea, vor fi ascultaţi chiar în şedinţă, iar părerea lor se va trece într-un proces-verbal întocmit potrivit art. 198 Codul de procedură civilă (art. 207 Codul de procedură civilă); se va putea încuviinţa chemarea la interogator, când este privitor la fapte personale, care, fiind în legătura cu pricina, pot duce la dezlegarea ei (art. 218 Codul de procedură civilă); cel chemat va fi întrebat de către preşedinte asupra fiecărui fapt în parte (art. 219 alin. 1 Codul de procedură civilă).
În cazul că părţile lipsesc dar cel puţin una din ele a solicitat judecata în lipsă, pricina se va putea judeca pe baza actelor de la dosar, deci fără dezbateri orale. (art. 242 alin. 2 Codul de procedură civilă).
Faţă de cele arătate rezultă că oralitatea asigură respectarea celorlalte principii şi anume publicităţii, contradictorialităţii, dreptului de apărare, nemijlocirii, rolului activ al judecătorului.
De asemenea, susţinerile orale ale părţilor şi ale altor participanţi, se consemnează în acte scrise, precum încheieri, depoziţii de martori, procese-verbale, concluzii scrise.
buna ziua
Cu respect,as dori sa-mi raspundetiprintr-o consultatie juridica la urmatoarea problema:
la termenul din data de 07.05.2005,instanta ii pune in vedere avocatului reclamantiilor ca pentru termenul urmator 04.05.2005 sa faca dovada achitarii taxei de timbru, in suma de …,pt petitul nr.2 al actiunii.Legea fiind-ule aplicabila ,fara discriminari,tuturor persoanelor aflate in situatia de a plati o taxa judiciara de timbru,eu am inteles sa ma conformez dispozitiilor imperativestabilite de instanta la termenul din 04.05.2005,reclamantii insa nu au platit-o.La termenul de judecata stabilit,instanta nu a verificat indeplinirea de catre reclamanti a obligatiei de timbrare.La doua termene am solicitat instantei sa anuleze cererea ca netimbtata.La primul termen solicitat,instanta nu a luat in discutie exceptia invocata,administrand in continuare probatoriu.Instanta,deabia la al doilea termen la care am invocat exceptia cu privire la anularea cererii ca netimbrata a pus in dicutie exceptia,a pus din nou in vedere reclamantilor ca pina la termenul urmator din 03.06.2009 sa achite taxa de timbru si proroga la acest termen pronuntarea asupra exceptiei invocate.Deabia dupa 4 ani,la termenul din 03.06.09.reclamantii inteleg sa faca dovada achitarii taxei pentru petitul doi al actiunii.Am aratat ca asupra obligativitatii platii ANTICIPATE a taxelor judiciare de timbru si a conformitatii acesteia cu art.21din Constitutie,care prevede liberul acces la justitie ,Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin numeroase decizii,STATUIND CA PREVEDERILE LEGALE MENTIONATE SUNT CONFORME LEGII FUNDAMENTALE.
Instanta nu a a dorit sa tina seama de dispozitiile art.20 din Legea 146/1997.
De altfel,ratiunea pentru care legiuitorul a stabilit timbrarea actiunii este tocmai acela de a preintampina exercitarea abuziva ori sicanatoare a dreptului de a face plangere.
Neindeplinirea dispozitiilor legale mentionate se asimileaza cu anularea cererii sau actiunii iasr incalcarea acestora cu nulitatea absoluta.
Este legala invocarea de catre mine a nulitatii absolute fata de incheierea interlocutorie , hotararea cauzei si atacarea acestora cu recurs?
Ce ar trebui sa mai fac ca instanta sa respecte legea in vederea pronuntarii unei hotarari legale si temeinice?
Va multumesc!
Cu respect,
Mateiu Mircea
Multumesc frumos pentru articol . Este pe deplin lamuritor .
Ce ne facem insa daca insasi instanta nu respecta principiile de drept !?
Ce sa fac eu , sa mai deschid un proces , sa le fac plangere penala , sau ce ?
Pentru ca la toate cele 3 instante la care am fost – fond , apel si recurs , principiile au fost calcate in picioare si abuzul a fost vizibil .
Din cate am aflat , daca le fac plangere penala , „cumintirea” justitiabilului se face prin NUP urmat de dare in judecata pentru denunt calomnios si punerea la plata a unor sume astronomice ca si onorariu .
Asa incat , in-Justitia se manifesta din plin in Romania .