Cel care are un litigiu si doreste sa se adreseze instantei in vederea solutionarii acestuia demareaza un proces civil prin cererea de chemare in judecata. Pentru ca aceasta sa fie valida, trebuie sa respecte conditiile impuse de lege.
Obiectul cererii reprezinta pretentia concreta a reclamantului, cum ar fi: obligatia de a face sau a nu face un anumit lucru, anularea unui act juridic, revendicarea unui bun, restituirea unei sume de bani, desfacerea casatoriei, constatarea nulităţii unui contract etc.
Cererea de chemare in judecata trebuie sa fie motivata in fapt (reclamantul trebuie sa povesteasca, pe scurt, ce s-a intamplat, cum s-a ajuns la respectivul litigiu ) si in drept ( indicarea articolelor din lege pe care se bazeaza ).
Conform art. 1169 C. civ. “cel ce face o propunere in fata judecatii trebuie sa o dovedeasca”.Asadar,existenta dreptului precum si incalcarea acestuia trebuie dovedita. In acest sens, reclamantul va propune probe si va solicita instantei admiterea acestora.
Proba cu inscrisuri – orice act care poate dovedi cele sustinute. Se mentioneaza in cerere denumirea actelor.
Proba cu martori – in cazul in care sunt persoane care pot dovedi adevarul prin marturia lor. Martorii pot fi citati chiar si in cazul in care acestia refuza. Se va indica numele si domiciliul fiecarui martor.
Proba cu interogatoriul partii adverse pe situatia de fapt.
Cererea se redacteaza in atatea exemplare cati parati sunt plus un exemplar pentru instanta si se depune la registratura instantei competente.Trebuie sa fie insotita obligatoriu de inscrisurile pe care se intemeiaza cererea (cate un exemplar pentru fiecare parat si unul pentru instanta),chitanta prin care se dovedeste plata taxei judiciare de timbru (in cuantumul prevazut de lege pentru actiunea respectiva),timbrul judiciar (conform valorii prevazute de lege).
Taxa de timbru se plateste la CEC iar timbrul judiciar se achizitioneaza de la posta. Valoarea acestora se poate afla de la judecatorul de serviciu.
Paratul, raspunde la acuzatiile care i se aduc prin intampinare,conform art. 115 C. proc. Civ. Aceasta se aseamana cu cererea de chemare in judecata si trebuie sa contina : exceptii procesuale,motivarea in fapt si in drept ( se raspunde la fiewcare capat de cerere),dovezile cu care se apara( se depun copii certificate de pe inscrisuri) si semnatura.(este obligatorie).
Ce sunt exceptiile? – sunt motivele juridice care pot sa duca la amanarea sau suspendarea judecatii. Se impart in doua categorii: exceptii de fond si exceptii de procedura. Exceptiile de fond – cele mai frecvente sunt: prescriptia (cand cererea de chemare in judecata a fost initiata dupa trecerea termenului prevazut de lege in acest sens), puterea lucrului judecat (cand cauza respectiva a mai fost judecata o data si s-a dat o sentinta definitiva si irevocabila), lipsa de calitate (cand cel care a initiat actiunea in instanta nu avea acest drept). Exceptiile de procedura – incalcarea unor reguli de procedura (citare cu mentionarea gresita a numelui sau a adresei), de competenta sau de organizare judecatoreasca.
Cine le poate invoca? – partea interesata sau din oficiu.
In general la primul termen, instanta ii aduce la cunostinta paratului motivele chemarii in judecata, il intreaba daca intelege sa depuna intampinare ( cand aceasta nu e obligatorie ) si il intreaba de ce probe intelege sa se foloseasca. Paratul poate formula pe langa intampinare si o cerere reconventionala
La al doilea termen, dosarul se ia la amanare pentru a se lua la cunostinta despre intampinare si inscrisuri .
Legea prevede posibilitatea amanarii judecatii in anumite situatii. La prima infatisare, partea interesata poate solicita amanare pentru lipsa aparator (avocat), iar aceasta este posibil doar o singura data – ulterior, daca partea respectiva nu si-a angajat aparator, nu va mai putea solicita amanare pentru acest motiv. Alte motive sunt: probleme grave de sanatate (dovedite cu acte medicale) care impiedica prezenta partii la proces, lipsa unui martor, necesitatea efectuarii unei expertize, etc.
In cazul in care una dintre parti cauzeaza prejudicii celeilalte prin amanare (amanari succesive, tergiversarea procesului prin amanari), partea afectata (indiferent daca este parat sau reclamant) poate solicita despagubiri (art. 154 C. proc. civ).
Probele pot fi: inscrisuri (acte, chitante, registre, declaratii, etc), martori, interogatoriul (partii adverse), expertiza. Pentru ca instanta sa incuviinteze proba propusa este nevoie de indeplinirea unor conditii: sa fie legala, sa fie verosimila, sa fie pertinenta (sa aiba legatura ca obiectul cauzei), sa fie concludenta (sa duca la solutionarea cauzei).
Daca probele nu au fost propuse instantei in cererea de chemare in judecata sau in intampinare, se mai pot propune in prima zi de infatisare. In cazul in care nici cu aceasta ocazie nu se propun, partea respectiva va pierde dreptul de a “administra” probe, insa art. 138 C. proc. civ . prevede cateva exceptii de la aceasta regula: cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea un o putea prevedea si cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii, cand dovada nu a fost ceruta in conditiile articolelor 112,115,132 din pricina nestiintei si lipsei de pregatire a partii.
Proba cu inscrisuri – reprezinta orice declaratie cu privire la un act sau fapt juridic (scris cu mana, dactilografiat, litografiat sau imprimat pe hartie sau orice alt material). Inscrisurile sunt: autentice si sub semnatura privata.
Proba cu interogatoriul paratului ( se incearca demonstrarea adevarului pe baza marturisirii partii adverse ). In acest scop, partea care a propus aceasta proba va depune la dosar lista cu intrebarile pe care instanta le va adresa partii adverse. Intrebarile se formuleaza astfel: “Recunoasteti ca …”, “Este adevart ca…”
Proba prin expertiză.In situatiile in care, pentru demonstrarea adevarului, este nevoie de o expertiza, partea interesata poate recurge la aceasta, cu conditia sa o faca in termenul prevazut pentru propunerea probelor si sa achite contravaloarea expertizei (cheltuieli ce vor fi incluse in cheltuielile de judecata).
Proba cu martori. Cu exceptia divortului, nu pot fi martori rudele si afinii pana la gradul 3 inclusiv, sotul sau fostul sot, persoanele condamnate pentru marturie mincinoasa. Nu pot fi citati ca martori: preotii, avocatii, notarii, medicii si orice alta persoana a carei marturie ar tine de secret profesional. Partea adversa se adreseaza martorului prin intermediul instantei: “Domnule presedinte, va rog sa intrebati martorul daca…”.
Tot ce tine de administrarea probelor trebuie efectuat inainte de a incepe dezbaterile pe fond.
Cererea reconventionala este o actiune prevazuta pentru situatiile in care paratul poate avea la randul sau pretentii fata de cele ale reclamantului. Astfel, paratul poate deveni la randul lui reclamant, iar reclamantul va deveni parat Daca cererea este acceptata, pe parcursul procesului se vor numi parat – reclamant si reclamant – parat. Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare la cererea reconventionala si a propune dovezile in aparare.
Conf art 119 C pr civ: : “Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea sau cu mijloacele de aparare ale reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala. Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata. Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu in prima zi de infatisare. Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala va fi depusa cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului, spre acest sfarsit”
Este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile, legal citate, pot pune concluzii. Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor.
Se asculta intai reclamantul si apoi paratul.