MODEL CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA A ALTOR PERSOANE

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA A ALTOR PERSOANE

Instanţa_

Secţia_

Dosar nr. /

Termen la data de_

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de _ (reclamant/pârât), solicit

Chemarea în judecată a_[3]

domiciliat în_, pentru ca hotărârea ce o veţi pronunţa să-i fie opozabilă acestuia.

Motivele cererii sunt următoarele:

Motive de fapt [4]: învederez instanţei că_

Temeiul de drept [5]: Invoc dispoziţiile art. 57 C. proc. civ.

Probe [6]: Solicit încuviinţarea următoarelor probe__

Anexez [7]: copii ale cererii pentru părţile din dosar, copie a cererii de chemare în judecată, a întâmpinării, înscrisuri şi copii ale înscrisurilor pentru cel chemat în judecată, certificate pentru conformitate, chitanţa

cu plata taxei judiciare de timbru în cuantum de_lei, precum şi timbrul judiciar de_lei. [8]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [9]

Explicaţii

[1] Natura juridică. Cererea de chemare în judecată a altor persoane este o cerere incidentală, reglementată de art. 57 C. proc. civ., formulată de una dintre părţile procesului civil, aflat deja pe rolul instanţei, prin care se solicită introducerea în cauză a unei persoane care ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul, pentru ca hotărârea ce se va pronunţa să-i fie opozabilă. Se tinde astfel la a se limita posibilitatea declanşării unor litigii viitoare, cu aceeaşi cauză şi acelaşi obiect, dar cu părţi diferite.

1.1. Termenul de introducere. Potrivit dispoziţiilor art. 57 alin. (2) C. proc. civ., cererea făcută de pârât se depune o dată cu întâmpinarea. Când întâmpinarea nu este obligatorie cererea se depune cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.

Cererea făcută de reclamant se depune cel mai târziu până la închiderea dezbaterilor înaintea primei instanţe.

[2] Calitatea de a formula cererea, potrivit dispoziţiilor art. 57 alin. (1) C. proc. civ., o are oricare dintre părţile dintre proces, care au la îndemână acest mijloc procedural prin care se urmăreşte ca hotărârea pronunţată să fie opozabilă şi persoanei introduse în cauză.

[3] Persoana introdusă în cauză trebuie să poată pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul. De pildă, în cazul pluralităţii de creditori, când debitorul are motiv să refuze plata, aceasta poate solicita introducerea în cauză şi a celorlalţi creditori pentru a obţine o singură hotărâre opozabilă tuturor creditorilor săi.

Cel chemat în judecată dobândeşte calitatea de intervenient în interes propriu, iar hotărârea îi va fi opozabilă, potrivit dispoziţiilor art. 58 C. proc. civ.

în ipoteza reglementată de art. 59 C. proc. civ. este posibil ca pârâtul chemat în judecată pentru o datorie bănească să recunoască datoria şi să se declare gata să o execute faţă de cel care se va stabili că este îndreptăţit să primească plata. în această situaţie pârâtul poate depune suma datorată şi va fi scos din proces, litigiul continuând între reclamantul iniţial şi cel chemat în judecată.

[4] Motivele de fapt Potrivit dispoziţiilor art. 57 alin. (4) C. proc. civ., cererea trebuie motivată, adică trebuie indicat temeiul care determină îndreptăţirea celui care, fiind chemat în judecată, ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul. De pildă, un contract de împrumut din care rezultă că sunt mai mulţi creditori sau, în cazul unei cesiuni de creanţă, când debitorul cedat are interesul să fie chemat în judecată şi cedentul, alături de cesionar.

De remarcat că obiectul şi cauza acţiunii nu se schimbă, operând doar o modificare a numărului părţilor cărora le va fi opozabilă hotărârea ce finalizează litigiul.

[5] Temeiul de drept este dat de dispoziţiile art. 57 C. proc. civ.

[6] Probe. Reclamantul are posibilitatea să folosească următoarele mijloace de probaţiune: înscrisurile (art. 172-176 C. proc. civ.); martorii (art. 186-200 C. proc. civ.); expertiza (art. 201 -214 C. proc. civ.), cercetarea la faţa locului (art. 215-217 C. proc. civ.), interogatoriul (art. 218-225 C. proc. civ.).
Reclamantul va propune administrarea acelor mijloace de probaţiune admise de lege, utile şi pertinente cauzei, în funcţie de natura şi obiectul litigiului dedus judecăţii. Astfel, într-un proces de divorţ se pot folosi înscrisuri şi martori, dar nu se poate folosi interogatoriul pentru dovedirea motivelor de divorţ (art. 612 pct. 6 C. proc. civ.). Potrivit dispoziţiilor art. 1191 C. civ., nu se poate face dovada cu martori când valoarea obiectului actului depăşeşte suma de 250 lei şi, de asemenea, nu se poate face dovada cu martori în contra sau peste cuprinsul actului scris, indiferent de valoarea raportului juridic.

[7] Cerinţe obligatorii. Potrivit dispoziţiilor art. 57 alin. (4) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată a altor persoane va fi motivată şi se va comunica tuturor părţilor din dosar.

Cererea comunicată celui chemat în judecată va fi însoţită de o copie a cererii de chemare în judecată, a întâmpinării precum şi a tuturor celorlalte înscrisuri de la dosar.

[8] Timbrajul. Cererea se taxează după regulile aplicabile cererii sau acţiunii principale.

[9] Instanţa competentă este cea învestită cu judecarea cererii principale. Cererea de chemare în judecată a altor persoane având un caracter incidental, operează o prorogare a competenţei instanţei sesizate cu acţiunea principală, potrivit dispoziţiilor art. 17 C. proc. civ.

Din dispoziţiile art. 57 alin. (3) C. proc. civ. rezultă faptul că cererea de chemare în judecată a altor persoane poate fi formulată numai în faţa primei instanţe.