MODEL DE CERERE DE MODIFICARE A CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

CERERE DE MODIFICARE A CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Instanţa_

Secţia_

Dosar nr. /

Termen la data de_

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant în dosarul nr. / având termen la data de_, la instanţa _, în contradictoriu cu pârâtul [3]_, înţeleg să formulez prezenta

Cerere de modificare a cererii introductive de instanţă

în sensul că înţeleg să [4] _(să completez motivarea/să modific obiectul acţiunii/să modific cauza acţiunii) şi vă solicit:

– să luaţi act ca_/ să dispuneţi obligarea pârâtului la_

– să introduceţi în cauză în calitate de pârât pe_etc.;

– să-l obligaţi pe pârât la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]: învederez instanţei că_

Temeiul de drept [6]: îmi întemeiez cererea pe art. 114 si art. 132 C. proc. civ., precum şi_

Probe [7]: Solicit să-mi încuviinţaţi următoarele probe_

Anexez: un exemplar al cererii pentru instanţă, o copie pentru a fi comunicată pârâtului, înscrisuri certificate ca fiind conforme cu originalul,

chitanţa privind plata taxei judiciare de timbru în cuantum de_lei,

precum şi timbrul judiciar de_lei. [8]

Semnătura, [9]

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [10]

Explicaţii

[1] Natura juridică. Cererea de modificare a cererii introductive de instanţă este o cerere incidentală, ce poate fi formulată numai după sesizarea instanţei de către reclamant cu cererea de chemare în judecată. Articolul 114 alin. (1) C. proc. civ. face referire la posibilitatea de a-i acorda un termen reclamantului pentru a-şi completa sau modifica cererea, la momentul primirii acesteia de către preşedintele instanţei.

De asemenea, art. 132 C. proc. civ. face vorbire despre posibilitatea de a se i acorda reclamantului un termen pentru a modifica sau întregi cererea de chemare în judecată, la prima zi de înfăţişare. Cererea modificată va fi comunicată pârâtului, pentru ca acesta să ia cunoştinţă şi să depună întâmpinare.

1.2. Termenul de introducere. Completarea sau modificarea cererii iniţiale poate interveni în două momente procedurale distincte şi cu semnificaţii diferite:

a) la primirea cererii de chemare în judecată, preşedintele sau judecătorul care îl înlocuieşte va putea da un termen scurt, potrivit art. 114 C. proc. civ., pentru completarea sau modificarea cererii, atunci când aceasta nu întruneşte cerinţele legii. Acesta este un termen administrativ şi se va acorda în vederea conformării reclamantului cu cerinţele art. 112 C. proc. civ.

b) după fixarea termenului de judecată, la prima zi de înfăţişare, reclamantul poate primi un nou termen, în temeiul art. 132 C. proc. civ., tot pentru întregirea sau modificarea cererii. Credem că textul vizează nu întrunirea cerinţelor legale, care au făcut obiectul verificării la primirea cererii, ci posibilitatea ca reclamantul, în virtutea principiului disponibilităţii, să-şi schimbe obiectul cererii, cauza acesteia, să formuleze un nou capăt de cerere etc.

Solicitarea reclamantului să-şi întregească sau modifice cererea poate fi formulată, în scris sau oral, până cel târziu la prima zi de înfăţişare, conform art. 132 alin. (1) C. proc. civ., iar întregirea sau completarea propriu-zisă se va face în termenul acordat de instanţă în acest scop.

Potrivit dispoziţiilor art. 132 alin. (2) C. proc. civ., cererea nu se socoteşte modificată şi nu se va acorda termen (Potrivit dispoziţiilor art. 132 alin. (3) C. proc. civ., reclamantul va putea, de asemenea, cere un termen pentru a depune întâmpinare la cererea reconvenţională a pârâtului şi a propune dovezile în apărare.), atunci când:

– se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii;

– reclamantul măreşte sau micşorează câtimea obiectului cererii;

– reclamantul cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;

– reclamantul înlocuieşte cererea în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau, dimpotrivă, în cazul în care cererea în constatare poate fi primită;

Sancţiunea depunerii cererii de modificare sau completare a cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut de lege nu este respingerea ca tardivă, ci judecarea separată, dacă cererea poate fi privită ca o cerere de chemare în judecată de sine-stătătoare.

[2] Calitate procesuală activă. Persoana care are calitate să formuleze această cerere este reclamantul din acţiunea introductivă, adică cel care a sesizat instanţa cu cererea de chemare în judecată. în virtutea principiului disponibilităţii părţilor în cadrul procesului civil şi în funcţie de interesul pe care îl are în realizarea protecţiei judiciare a drepturilor sale, reclamantul va putea modifica obiectul acţiunii, va putea formula noi capete de cerere sau va putea chema în judecată şi alte persoane, pe lângă pârâtul iniţial.

[3] Calitate procesuală pasivă are pârâtul din acţiunea introductivă de instanţă. Este posibil, însă, ca reclamantul să cheme în judecată şi alte persoane pe lângă pârâtul iniţial sau chiar să renunţe la judecata faţă de acesta. Persoanele chemate în judecată în calitate de pârâţi trebuie să fie cele obligate în cadrul raportului juridic de drept substanţial dedus judecăţii.

[4] Obiectul cererii. Deşi textele care reglementează posibilitatea completării şi modificării cererii de chemare în judecata nu precizează în ce constă aceasta, totuşi, prin raportare la art. 132 alin. (2) C. proc. civ., în practica judiciară s-a apreciat că reclamantul poate solicita:

– modificarea cauzei acţiunii;

– modificarea obiectului acţiunii;

– adăugarea unor noi capete de cerere;

-înlocuirea unuia sau mai multor capete de cerere;

– extinderea cadrului procesual, prin introducerea în cauză a mai multor pârâţi sau, dimpotrivă, renunţarea la pretenţii faţă de unii dintre ei etc.

[5] Motivele de fapt ale cererii pot fi diferite, în raport de conţinutul acesteia. Astfel:

– dacă se solicită completarea motivării iniţiale, se va expune doar conţinutul acesteia;

– dacă se formulează un nou capăt de cerere, atunci trebuie respectate cerinţele art. 112 C. proc. civ.

[6] Temeiul de drept. Temeiul de drept procesual ce permite completarea şi modificarea cererii îl constituie art. 132 C. proc. civ.

în ceea ce priveşte temeiul de drept substanţial, acesta diferă în funcţie de obiectul şi cauza acţiunilor formulate prin cererea de chemare în judecată şi cererea modificatoare.

[7] Probe. Regimul juridic al probelor este acelaşi ca şi la cererea de chemare în judecată aplicându-se prin analogie dispoziţiile art. 112 C. proc. civ

[8] Timbrajul se stabileşte în raport de conţinutul cererii modificatoare şi de dispoziţiile Legii nr. 146/1997 şi ale O.G. nr. 32/1995.

Taxa judiciară de timbru se datoreaza numai dacă se formulează un nou capăt de cerere sau se măreşte cuantumul pretenţiilor. Pentru alte aspecte, cum ar fi chemarea în judecată şi a altor persoane în calitate de pârâţi, completarea motivelor de fapt sau de drept, nu se datorează taxa judiciară de timbru, întrucât, în raport de dispoziţiile art. 13 din Ordinul nr. 760/C/1999, nu se timbrează cererile depuse în cursul judecăţii şi care nu modifică valoarea taxabilă sau caracterul cererii iniţiale.

[9] Semnătura trebuie să figureze ca o cerinţă obligatorie, aplicându-se prin analogie dispoziţiile art. 112 C. proc. civ. şi art. 133 C. proc. civ.

[10] Instanţa competentă este cea la care s-a depus iniţial cererea de chemare în judecată. Dacă prin modificarea cererii s-a schimbat obiectul sau natura acţiunii, astfel încât atrage competenţa exclusivă a unei alte instanţe, se va discuta declinarea competenţei, în raport de dispoziţiile art. 158 alin. (1) şi art. 159 C. proc. civ.