Model de acţiune în grăniţuire

MODEL DE CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ (GRĂNIŢUIRE)

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul(a)_, domiciliat(ă) în_, chem în judecată şi personal la interogatoriu pe pârâtul(a)_, domiciliat(ă) în_,

În acţiune în grăniţuire (şi revendicare)

pentru:

1) Grăniţuire, respectiv stabilirea liniei de hotar care desparte proprietăţile noastre;

2) Revendicare, respectiv ca urmare a stabilirii liniei de hotar, pârâtul(a) să fie obligat(ă) să-mi respecte dreptul de proprietate şi posesie asupra fâşiei de teren pe care a acaparat-o din proprietatea mea;

Cer, de asemenea, obligarea pârâtului(ei) la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii:

în fapt, sunt proprietarul terenului situat în_cu vecinătăţile

1) Privind grăniţuirea între terenul meu şi terenul pârâtului(ei) nu există o linie de hotar fixată prin semne externe şi vizibile (sau, deşi există semne exterioare de delimitare, sunt totuşi îndoieli că ar fi amplasate pe traseul hotarului dintre cele două proprietăţi limitrofe), motiv care generează neînţelegeri.

De aceea, rog ca pe baza probelor ce vor fi administrate să se stabilească linia de hotar care desparte cele două fonduri limitrofe, urmând ca împreună cu pâ-râtul(a) să suport cheltuielile cu această operaţie de grăniţuire;
2) Privind revendicarea, pârâtul(a), în mod abuziv, a desfiinţat semnele vizibile de hotar care separau proprietăţile noastre (şi, cu acest prilej, mi-a acaparat din terenul proprietate a mea o fâşie lungă de şi lată de în suprafaţă totală de mp).

De aceea, vă rog să stabiliţi linia de hotar reală, care separă proprietăţile noastre şi să-l obligaţi pe pârât(ă) să-mi respecte dreptul de proprietate şi posesie asupra fâşiei de teren acaparată.

De asemenea, rog obligarea părâtului(ei) la plata cheltuielilor de judecată.

în drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 584 C. civ.

Dovada acţiunii înţeleg să o fac cu actul de proprietate şi proba cu martori, expertiză tehnică, cercetare locală şi interogatoriul pârâtului(ei), care urmează a fi citat(ă) cu această menţiune.

Ca martori, propun pe_.

Depun prezenta cerere în dublu exemplar pentru a fi comunicată pârâtului(ei), timbru fiscal în valoare de_lei şi timbrul judiciar în valoare de_lei.

Data depunerii__

Semnătura_

DOMNUL UI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI_

Explicaţii teoretice

GRĂNIŢUIRE (Şl REVENDICARE)

1. CONCEPT ŞI REGLEMENTARE

1. SEDIUL MATERIEI. Temeiul juridic îl constituie dispoziţiile art. 584 şi 600 C. civ. Potrivit art. 584 C. civ. „orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate”.

2. ÎNŢELESUL NOŢIUNII. Grăniţuirea, în sensul textului citat, constituie o operaţie de determinare, prin senine exterioare şi vizibile a limitelor dintre două proprietăţi limitrofe, pentru a se şti limitele fondului asupra căruia poartă dreptul de folosinţă al proprietarilor celor două fonduri.

Grăniţuirea poate avea loc atât în situaţia în care nu există semne vizibile ale liniei de hotar, care trebuie să separe două proprietăţi limitrofe, cât şi în situaţia în care există între proprietăţi învecinate semne exterioare de delimitare, totuşi acestea sunt contestate de părţi sau există îndoieli că ar fi amplasate pe traseul hotarului dintre proprietăţi, stabilit prin voinţa părţilor sau pe cale judiciară.

Grăniţuirea nu implică revendicarea.

3. SCOPUL grăniţuirii fiind de a stabili hotare între proprietăţi aparţinând la persoane deosebite, este cert că, pentru ca o acţiune în grăniţuire să fie admisibilă, trebuie ca proprietăţile, fie ele chiar clădiri, să fie limitrofe, să existe între ele un spaţiu liber şi să existe îndoială asupra hotarelor.

în situaţia clădirilor alipite, despărţite printr-un zid, limitele fondurilor fiind deja marcate prin zidul despărţitor, grăniţuirea nu poate avea loc.

Grăniţuirea poate fi făcută pe cale amiabilă, iar în caz de conflict ea se realizează pe cale judecătorească. Ea are rolul de a rezolva contestaţiile şi pretenţiile părţilor cu caracter revendicativ, şi de ţine seama de transformările produse în configuraţia termenilor din cauze neimputabile părţilor, în scopul folosirii utile a proprietăţi.

4. CARACTER ŞI SESIZAREA INSTANŢEI. Acţiunea în grăniţuire are caracter petitoriu, scopul ei fiind delimitarea proprietăţilor limitrofe, spre deosebire de acţiunea în strămutarea hotarelor, care este o acţiune posesorie. Acţiunea în grăniţuire nu implică revendicarea unui teren şi nu obligă pe reclamant să dovedească că este proprietarul terenului pentru care cere să se stabilească linia de hotar care îl desparte de ternul vecin.

Sesizarea instanţei se face printr-o cerere de chemare în judecată care trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute de art. 82 şi 112 C. proc. civ.
Competenţa de soluţionare a acestei cereri aparţine instanţei în circumscripţia căreia se află imobilul.

în cazul în care se pretinde şi revendicarea unei anumite fâşii de teren de la pârât, ocupat abuziv, acţiunea are şi caracter de revendicare şi în acest caz se timbrează ca acţiune în grăniţuire şi privind revendicarea se timbrează la valoarea terenului revendicat.

5. HOTĂRÂREA JUDECĂTOREASCĂ. în cazul admiterii acţiunii, instanţa are obligaţia să stabilească linia de hotar despărţitoare a celor două fonduri limitrofe.

Trebuie arătat că, în cadrul dezbaterii în fond, principala şi hotărâtoarea probă este, de regulă, cercetarea locală pe care o efectuează instanţa, pe baza căreia se pronunţă hotărârea.

Potrivit art. 584 C. civ. „cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate” de părţile li-tigante. Pentru ca textul citat să poată fi aplicat, instanţa trebuie să examineze dacă în cauză se reţine ori nu culpa vreuneia dintre părţi ce s-ar face vinovată de schimbarea liniei de hotar. Dacă se constată că pârâtul a schimbat linia de hotar şi cu acest prilej a distrus sau deteriorat gardul sau zidul despărţitor, acesta va fi obligat să suporte singur cheltuielile cu aducerea în starea iniţială a semnelor de hotar despărţitoare.

în situaţia în care în sarcina părţilor nu se constată nici o activitate culpabilă proprie, cheltuielile de grăniţuire, precum cele de construire şi reparare a gardului despărţitor se suportă în mod egal, de ambii proprietari ai terenurilor învecinate. Nici unul dintre ei nu este în drept să ridice un gard despărţitor a cărui valoare să fie împovărătoare pentru vecinul său, fară consimţământul acestuia.

Dreptul reclamantului de a-1 obliga pe pârâtul vecin să suporte jumătate din cheltuielile necesare construirii gardului nu constituie o exercitare abuzivă a dreptului de grăniţuire în cazul în care pe hotarul respectiv nu s-ar putea construi decât un anumit fel de gard.

Când linia de hotar o constituie un zid, iar nu un alt mod de limitare a proprietăţilor, cheltuiala comună cu zidul comun se suportă tot de către ambele părţi (art. 592 C. civ.).

2. JURISPRUDENŢĂ SELECTIVĂ

1. Calitatea procesuală activă. Reclamantul, în baza art. 584 C. civ., dacă cere şi revendicarea, trebuie să dovedească că este proprietarul terenului a cărui grăniţuire o cere.

2. Obligativitatea chemării în judecată a tuturor coproprietarilor. Dacă reclamantul cere o parte determinată din terenul limitrof despre care pretinde că pârâtul o deţine fară drept, astfel că acţiunea implică o revendicare, situaţie în care trebuie chemaţi în judecată toţi proprietarii tabulari.

3. Stabilirea liniei de hotar. Aceasta se realizează nu numai în cazul în care între proprietari nu au existat niciodată semne de hotar, ci şi în situaţii în care există semne de hotar, dar sunt contestate.

4. Grăniţuirea profită numai proprietarilor fondurilor învecinate. Potrivit dispoziţiilor art. 584 C. civ., grăniţuirea reprezintă o operaţiune de determinare prin semne exterioare, a limitelor dintre două proprietăţi vecine, acţiune ce se exercită cu scopul stabilirii traseului real pe care trebuie să-l urmeze linia de hotar.

Această acţiune în grăniţuire profită doar proprietarilor fondurilor învecinate, condiţii în care ori de câte ori este chemat în judecată în calitate de pârât o persoană neproprietar, ori acţiunea este promovată de un reclamant ce nu are calitatea de proprietar, reţinându-se că în sistemul de cărţi funciare dreptul de proprietate se dovedeşte doar cu copia cărţii funciare acţiunea în grăniţuire apare ca fiind inadmisibilă, impunându-se respingerea acesteia ca atare.

5. Linie de hotar contestată. Admisibilitate. în sensul art. 584 C. civ., grăniţuirea reprezintă o operaţiune de determinare prin semne exterioare vizibile a limitelor dintre două proprietăţi limitrofe şi, în caz de conflict, se realizează pe cale judecătorească, nu numai atunci când nu există senine vizibile ale liniei de hotar, ci şi în situaţia în care există, dar sunt contestate de părţi sau sunt îndoieli că ar fi amplasate pe traseul hotarului dintre proprietăţi, stabilit prin voinţa părţilor sau pe cale judiciară.

Ca atare, instanţelor le revenea obligaţia de a delimita proprietăţile învecinate, chiar şi în situaţia în care linia de hotar existentă este controversată, astfel că prin respingerea acţiunii nu au soluţionat în fond pricina.