MODEL DE ACŢIUNE POSESORIE SPECIALĂ (ÎN REINTEGRARE)

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Obligarea pârâtului la_[4]

De asemenea, solicit obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]:_

Temeiul de drept [6]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 674 alin. (2 ) C. proc. civ.

Probe [7]: în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de 183.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [8]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei [9]

Explicaţii teoretice

[ 1 ] Natura juridică. Acţiunea posesorie, sub ambele sale forme, este o acţiune reală imobiliară prin care se urmăreşte apărarea posesiei, ca simplă stare de fapt, împotriva oricărei tulburări, ea putând fi folosită fie pentru păstrarea posesiei, fie pentru redobândirea acesteia în cazul în care a fost pierdută0.
[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are posesorul care pretinde tulburarea sa de către o altă persoană în exercitarea stăpânirii de fapt asupra unui bun; în mod excepţional, se admite că şi detentorul precar poate folosi acţiunea posesorie, cu excepţia cazului în care tulburătorul este cel pentru care deţine (art. 676 C. proc. civ.).
Practic, acţiunile posesorii pot fi folosite de proprietar şi de titularii altor drepturi reale, cum ar fi titularii dezmembrămintelor dreptului de proprietate – uzufruct, uz, abitaţie, superficie, precum şi de titularii servituţilor continue şi aparente [art. 675 C. proc. civ.].
[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are persoana căreia i se impută tulburarea posesiei de care se bucură o altă persoană.
[4] Obiectul acţiunii. Pe calea acţiunii posesorii reclamantul poate solicita instanţei obligarea pârâtului fie ia încetarea actelor de tulburare a posesiei asupra imobilului său, fie la lăsarea liberă a posesiei imobilului de care a fost deposedat.
[5] Motivele de fapt. Se va menţiona că:

a) pârâtul a săvârşit, prin violenţă, acte de tulburare sau deposedare a reclamantului de bunul stăpânit în fapt de acesta. Prin violenţă se înţelege orice cale de fapt contrară ordinii de drept, care implică rezistenţă, opunere din partea adversarului şi care tinde la deposedarea posesorului (de exemplu lovirea, întrebuinţarea de arme, insultele, ameninţările etc.);

b) anterior tulburării sau deposedării reclamantul a posedat imobilul în litigiu. Nu se cere ca posesia să fi fost de bună-credinţă sau utilă;

c) nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare, sens în care se va indica data actelor de violenţă săvârşite de pârât.

[6] Temeiul de drept este dat de dispoziţiile art. 674 alin. (2) C. proc. civ.

[7] Probe:

a) interogatoriul pârâtului – pe aspectul actelor exercitate asupra posesiunii reclamantului (acte de tulburare sau deposedare) şi al datei Ia care au avut loc acestea;

b) martori – pe aspectul posesiunii exercitate de reclamant, al actelor de tulburare sau deposedare săvârşite de pârât şi al datei acestor acte.

[8] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 183.000 lei (la nivelul anului 2005), conform art. 3 lit. j) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
Timbrul judiciar este de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) dinO.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
[9] Instanţa competentă:
a) teritorial – este competentă instanţa în circumscripţia căreia se situează imobilul, potrivit art. 13 C. proc. civ. (competenţă teritorială absolută);
b) material – instanţa competentă este judecătoria, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ.