Acreditiv documentar

acreditiv documentar, orice aranjament, oricum ar fi numit sau descris, care este irevocabil şi care prin aceasta constituie un angajament ferm al băncii emitente de a onora o prezentare conformă. Onorare înseamnă: i) să plătească la vedere dacă acreditivul este utilizabil prin plata la vedere; ii) să-şi asume un angajament de plată la termen şi să plătească la scadenţă dacă acreditivul documentar este utilizabil prin plata la termen; iii) să accepte o cambie („trată”) trasă de beneficiar şi să plătească la scadenţă, dacă a. este utilizabil prin acceptare (art. 2 din Publicaţia 600 a Camerei Internaţionale de Comerţ de la Paris).

I. Camera Internaţională de Comerţ de la Paris – CIC (International Chamber of Commerce — ICC) a elaborat o serie de „Reguli şi Uzanţe Uniforme” (Uniform Customs and Practice) printre care şi cele care reglementează modalitatea de plată prin acreditiv documentar. (Letter of Credit). Acreditivul documentar este cea mai utilizată modalitate de plată în cadrul relaţiilor comerciale, asigurând încasarea contravalorii mărfurilor exportate sau a serviciilor prestate în schimburile internaţionale. Operaţiunea de derulare a acreditivului documentar se desfăşoară sub incidenţa unui document elaborat de Camera de Comerţ Internaţională de la Paris, intitulat „Reguli şi uzanţe uniforme referitoare la acreditivele documentare”. Din 1994 până la 1 iulie 2007 a fost în uz „Publicaţia 500″, iar după această dată „Publicaţia 600 (UCP 600)”. Camera de Comerţ Internaţional de la Paris este o organizaţie privată, iar normele elaborate de aceasta au caracter de recomandare, fiind opţiunea părţilor ca plata să se facă prin acreditiv în condiţiile stabilite de Publicaţia 500 sau de Publicaţia 600. De asemenea, acreditivul poate să conţină norme derogatorii faţă de cele două Publicaţii, cu condiţia să fie expres prevăzute de către părţi.

II. Participanţii la acreditivul documentar i) Ordonatorul (care este, de regulă, importatorul), este partea care instructează banca sa în sensul ca aceasta să îl plătească pe beneficiar. Instructarea se realizează în baza unui ordin de deschidere a acreditivului, în care sunt stabilite condiţiile, termenele şi documentele în conformitate cu care banca urmează să efectueze plata. Datorită faptului că ordonatorul are calitatea de debitor în raporturile fundamentale cu beneficiarul, dacă părţile nu au convenit altfel, toate cheltuielile necesare realizării acreditivului cad în sarcina ordonatorului, deoarece beneficiarul trebuie să încaseze suma în integralitatea ei, astfel cum este menţionată în instrumentul de plată. Obligaţia de plată a ordonatorului se consideră executată la data deschiderii a. de către banca emitentă, fără să intereseze data încasării efective a sumei de către creditor, ca urmare a operaţiunilor de transfer, ii) Banca emitentă – la solicitarea clientului său (importatorul, ordonatorul) îşi asumă în scris angajamentul de plată în favoarea beneficiarului (exportatorul), în anumite condiţii de termene şi documente înscrise în textul acreditivului documentar Prin acest angajament, banca emitentă devine principala angajată în relaţia de a. în general, banca emitentă a acreditivului documentar este o bancă din ţara importatorului, acest lucru însemnând un inconvenient pentru exportator deoarece, pe de o parte, nu o cunoaşte foarte bine şi nu ştie câtă încredere poate avea în această bancă, iar pe de altă parte, pentru încasarea contravalorii
exportului, va trebui să prezinte documentele la banca respectivă. Drept urmare, beneficiarul acreditivului solicită, deseori, intervenţia unei bănci din ţara sa. Aşadar, angajamentul de plată poate fi luat în mod direct, atunci când banca emitentă este şi bancă plătitoare, sau în mod indirect, în sensul că banca emitentă desemnează o altă bancă să efectueze plata în numele său. Obligaţiile băncii emitente: a) obligaţia de plată a acreditivului. Banca emitentă este irevocabil obligată să onoreze (să achite) din momentul în care emite a.; principala obligaţie în cadrul a. este aceea de a plăti contra documentelor expres stipulate în acreditivul documentar; b) obligaţia acceptării la plată a cambiilor trase de către beneficiar. Banca emitentă trebuie să accepte plata cambiilor trase de beneficiar dacă a. este utilizabil prin acceptare la o bancă desemnată şi acea bancă nu acceptă o trată trasă asupra sa sau, deşi a acceptat trata trasă asupra sa, nu plăteşte la scadenţă; c) obligaţia de negociere a cambiilor trase de către beneficiar. Băncii emitente îi revine obligaţia de negociere a cambiilor trase de către beneficiar când a. este utilizabil prin negociere la o bancă desemnată şi acea bancă desemnată nu negociază, iii) Banca confirmatoare contra comisionului de confirmare, adaugă propriul ei angajament, egal ca valoare şi condiţii, la angajamentul de plată al băncii emitente. Beneficiarul unui acreditiv documentar confirmat este astfel titularul a două angajamente bancare directe şi autonome unul faţă de celălalt.

Banca confirmatoare poate fi o bancă din ţara exportatorului sau dintr-o terţă ţară sau banca plătitoare, iv) Banca avizatoare (notificatoare) are rolul de manipulator de documente, de intermediar, de mandatar al băncii emitente, fără a-şi lua niciun angajament personal faţă de beneficiarul acreditivului. Aceasta avizează exportatorul de deschiderea unui acreditiv documentar în favoarea sa şi de asemenea transmite băncii plătitoare documentele depuse de exportator. Banca avizatoare trebuie să aibă o grijă rezonabilă pentru verificarea autenticităţii aparente a a. pe care îl avizează şi va primi un comision de notificare/preluare de documente, v) Beneficiarul este partea din contractul de comerţ internaţional care deţine o creanţă împotriva ordonatorului având, deci, calitatea de creditor. Nu interesează natura juridică a contractului (vânzare-cumpărare, prestări servicii, comision, etc.) şi nici natura relaţiilor comerciale. în raporturile juridice fundamentale, părţile pot conveni ca întârzierea în deschiderea acreditivului să justifice refuzul vânzătorului să livreze marfa, vi) Banca beneficiarului acreditivului este banca aleasă de beneficiar să încaseze, în nu mele şi pe seama acestuia, suma menţionată în acreditiv. Beneficiarul va alege de regulă, o bancă situată pe teritoriul în care îşi are sediul. Banca beneficiarului nu are niciun fel de obligaţie în derularea unui acreditiv decât aceea de a încasa sumele plătite sau virate de către banca emitentă sau banca confirmatoare, în conturile beneficiarului. III. Deschiderea acreditivului documentar. Deschiderea acreditivului dă exportatorului siguranţa încasării banilor ca urmare a dispoziţiei date de importator către banca sa şi a angajamentului acesteia de a plăti documentele primite, iar importatorului asigurarea că plata se va face numai conform instrucţiunilor sale. Acreditivul este un instrument care se bazează numai pe documente de livrare a mărfii care au un circuit separat de cel al bunurilor/serviciilor şi orice neconcordanţă din documente sau probleme apărute pe parcursul transportului nu pot fi imputate băncii. Procedura de deschidere a acreditivului documentar include două etape principale: i) prezentarea cererii de deschidere a acreditivului. Cererea este întocmită de către ordonator şi include toate instrucţiunile referitoare la acreditiv. De regulă, cererea se întocmeşte într-o limbă de circulaţie internaţională. în cerere se menţionează următoarele date: numele şi adresa beneficiarului; numărul şi data contractului referitor la efectuarea deconturilor prin acreditiv; suma ce trebuie plătită; descrierea mărfurilor cu specificarea cantităţii şi a preţului;

documentele contra cărora se efectuează utilizarea a. în Banca Beneficiară; condiţia de livrare a mărfurilor potrivit INCOTERMS; termenul când trebuie prezentate documentele specificate de bancă pentru a încasa suma, sau pentru acceptare sau negociere; valabilitatea acreditivului (până la 25 zile); alte precizări: livrări parţiale permise/nepermise, cine suportă comisioanele bancare, forma a. (revocabil/irevocabil, confirmat/ neconfirmat), modul de realizare (prin plata la vedere/prin acceptare/prin negociere), transferabil/ netransferabil. ii) elaborarea propriu-zisă a a. Pe baza instrucţiunilor de la clientul său, banca emitentă întocmeşte a.d. pe care-1 transmite beneficiarului prin intermediul băncii sale. Toate instrucţiunile corespund celor din cererea de deschidere, fără amendamente şi traduceri în altă limbă. Astfel, banca care deschide un a.d. poartă răspunderea decontării datorită angajamentului de plată asumat. A. trebuie să conţină, încă de la deschidere, toate elementele necesare derulării sale, respectiv: elemente definitorii – includ informaţii privind părţile implicate în derulare, data şi locul emiterii, data şi locul expirării valabilităţii, tipul acreditivului, suma, valută, specificări privind utilizarea parţială, transbordarea, detalii privind marfa, locul de încărcare şi destinaţia mărfii, termenul de încărcare a mărfii şi elemente referitoare la
documente – specifică documentele obligatorii ce trebuie prezentate contra plată. Documentele prezentate la banca sa de către exportator după expedierea mărfii variază în funcţie de natura operaţiei comerciale şi de prevederile contractului de vânzare cumpărare.

IV. Utilizarea a.d. Reprezintă un ansamblu de activităţi întreprinse de beneficiar, adică exportatorul pentru a încasa de la importator valoarea mărfurilor expediate contra documentelor prevăzute în acreditiv. A.d. s-a dovedit un instrument care prezintă numeroase avantaje pentru exportator, respectiv: un risc minim de neplată având angajamentul ferm al unei bănci, independent de importator; plata nu poate fi revocată (cu excepţia a. revocabil, exclus în UCP 600); a. nu poate fi modificat decât cu acordul exportatorului, iar derularea plăţii este strict reglementată prin Publicaţia 600 sau 500, după cum convin în mod expres părţile. Dezavantajele pentru exportator se referă la riscul de curs valutar şi la spezele şi comisioanele bancare, care, în practică se suportă de fiecare parte pentru operaţiunile derulate în băncile din ţara lui. Pentru o siguranţă cât mai mare în efectuarea plăţii este de preferat un a. irevocabil confirmat şi o domiciliere în ţara exportatorului.

V. Tipuri de plăţi în cadrul a.: la vedere (by payment)-, la termen (by deferred payment)-, prin negociere (by negotiation)-, prin acceptarea tratelor trase de Beneficiarul acreditivului asupra Băncii Emitente sau Băncii Confirmatoare (by acceptance).

VI. Tipuri de a.d.: i) După angajamentul asumat: a) a. revocabil -acest tip de a. nu mai este permis în Publicaţia 600, iar părţile trebuie să prevadă expres acest tip de a. A. revocabil poate fi modificat sau chiar anulat în perioada de timp de la deschiderea a. şi până în momentul în care se depun documentele la bancă, pentru ca banca să facă plată. Este un tip de a. nerecomandabil exportatorului, b) a.d. irevocabil – acel a. la care banca este în mod irevocabil obligată să facă plata dacă condiţiile din a. sunt respectate. Pentru a fi irevocabil un a. trebuie să se înscrie expres în el acest lucru, ii) Din punct de vedere al certitudinii de plată: a) a. neconfirmat – după deschiderea a., avizarea se face printr-o bancă intermediară, care nu are niciun fel de obligaţie în executarea a.; b) a. confirmat – este utilizat atunci când beneficiarul sau banca sa nu au suficientă încredere în banca străină ordonatoare care 1-a deschis. în situaţia aceasta beneficiarul sau banca lui solicită din partea unei bănci cu reputaţie solidă din partea importatorului sau dacă nu există, dintr-o ţară terţă să confirme a. (angajamentul ferm din partea băncii a confirmat că aceasta va executa clauzele cu privire la plată), iii) După domiciliere: prin domicilierea unui a. se înţelege locul unde va avea loc plata definitivă a contravalorii documentelor prezentate sau dacă se lucrează cu cambii, locul unde trebuie achitată cambia. Domicilierea înseamnă stabilirea concretă a băncii unde se află fondurile şi se va face plata: a) a. domiciliat în ţara cumpărătorului importator; b) a. domiciliat în ţara vânzătorului exportator; c) a. domiciliat într-o ţară terţă – în cazul în care părţile nu cad de acord ca a. să fie deschis în una din ţările lor. iv) Din punct de vedere al momentului plăţii: a) a. plătihil la vedere – plata se face după ce documentele au fost prezentate la bancă şi verificate. Termenul de plată este de 3-5 zile din momentul depunerii documentelor, b) a. plătibil la termen – plata nu este iniţiată după prezentarea documentelor, ci la o dată fixă stabilită de părţi, c) a. plătibil prin negociere -în vederea evitării anumitor dezavantaje pentru exportator, banca emitentă, în baza instrucţiunilor ordonatorului, poate autoriza o altă bancă să negocieze documentele. Pentru aceasta banca negociatoare percepe un comision de negociere, suportat de regulă de beneficiarul a. d) a. de acceptare – se utilizează în cazul exporturilor pe credit. Odată cu documentele, exportatorul prezintă băncii şi o cambie sau un set de cambii trase asupra băncii indicate în textul a. (care pot fi bancă emitentă, banca accep-tantă, banca trasă expres desemnată) cu anumite scadenţe. Banca acceptă cambiile, devenind debitor cambial principal, le restituie exportatorului, iar documentele le remite importatorului. La scadenţă, exportatorul prezintă băncii acceptante cambiile, iar acesta le achită, v) După clauzele pe care le pot conţine diferitele tipuri de a.: a) a. transferabil – trebuie să conţină expres clauza de transfer, adică beneficiarul dă dispoziţie băncii să facă transferabil a. în parte sau în totalitate; b) a. netransferabil – este a. clasic ce nu poate fi transferat; c) a. utilizabil total sau parţial – conţine clauza prin care poate fi folosit parţial sau total în valoare proporţională cu volumul livrării făcute; d) a. cu livrări eşalonate – plăţi în tranşe -este utilizat la mărfurile ce pot fi livrate în tranşe pentru care se întocmeşte un singur a., dar cu un grafic strict de livrări. Dacă din diferite motive una din tranşe nu este livrată conform graficului, plata se face prin altă modalitate de plată, urmând ca plata restului de livrări să se facă în baza a. deschis; e) a. utilizabil prin cambii – se foloseşte atunci când exportatorul nu are suficientă încredere în cumpărător şi trage cambii asupra unei bănci din ţara sa sau din ţara importatorului; f) a. revolving – pe măsura utilizării lui îşi poate reînnoi valoarea până la limita valorii la care a fost deschis; g) a. spate în spate (back to back) – deşi denumirea este unică, în esenţă este vorba despre 2 a.: unul de import şi unul de export, corelate valoric şi în timp de un intermediar. Aceasta se întâmplă atunci când rambursarea unui a. este prevăzută prin intermediul unui alt a. al cărui ordonator este beneficiarul celuilalt; h) a. cu utilizarea clauzei roşii (red clause) – este o favoare specială făcută exportatorului ce permite băncii să-i plătească exportatorului avansul în contul viitoarelor livrări. Avansurile sunt gândite pentru a-1 ajuta pe exportator să-şi procure componentele (părţi, materii prime) dar şi pentru prelucrarea acestora, suportarea cheltuielilor de transport funcţie de convenţia încheiată sau pentru plata primelor de asigurare. De obicei un importator acceptă să plătească avansul când obiectul tranzacţiilor sunt mărfuri sau servicii de care el este convins că-i vor aduce profituri corespunzătoare; i) a. subsidiar – este vorba de situaţia în care exportatorul este o societate intermediară, el nefiind şi producătorul mărfurilor respective. în situaţia în care a. de export este deschis, el deschide un a. subsidiar intern în favoarea producătorului de mărfuri sau a prestatorului de servicii; j) a. de rambursare – este un ordin pe care banca îl dă unei bănci corespondente în străinătate de a ţine la dispoziţia unei terţe bănci o anumită sumă de bani; k) a. documentar cu clauza verde (green clause) – este a. care conţine o clauză specială, prin care se menţionează că beneficiarul poate fi plătit în avans, adică înainte de livrarea bunurilor, contra prezentării unor documente: declaraţia scrisă a beneficiarului prin care acesta îşi ia angajamentul să prezinte documente conforme condiţiilor şi termenilor a. sau documente care atestă depozitarea şi asigurarea mărfii sau scrisoare de garanţie pentru restituirea avansului; 1) a. stand-by – reprezintă angajamentul irevocabil al băncii emitente de a plăti o anumită sumă beneficiarului în cazul în care ordonatorul nu şi-a respectat obligaţia de plată asumată în contractul comercial, la prezentarea unor documente.

acreditiv -1. modalitate de decontare prin care plăţile între agenţii economici se efectuează pe măsura livrării mărfurilor şi prestării serviciilor dintr-o sursă de bani rezervată de către plătitorul-bene-ficiar şi ţinută la dispoziţia furnizorului la o bancă într-un cont special. 2. modalitate de decontare presupunând ordinul dat unei bănci din ţara cumpărătorului de a plăti către vânzător, prin intermediul unei bănci din ţara lui, o sumă de bani, cu condiţia ca el să depună la termenul fixat documentele doveditoare ale expedierii mărfii comandate. Poate fi o modalitate de comitere la infracţiunea de înşelăciune.

ACREDITIV, dispoziţie dată de emitent unei bănci de a plăti din disponibilul acestuia sau din creditul pe care i-1 acordă banca, o sumă de bani, beneficiarului.