Model de acțiune pentru modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civilă

MODIFICAREA, RECTIFICAREA SAU COMPLETAREA ACTELOR DE STARE CIVILĂ

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Modificarea/rectificarea/completarea_[4]

De asemenea, solicit înscrierea acestei modificări/rectificări/completări prin menţiune pe actul de stare civilă corespunzător.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]:_

Temeiul de drept [6]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 şi ale art. 57-58 din Legea nr. 119/1996.

Probe [7]: în dovedirea acţiunii, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:_, precum

şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de 73.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [8]

Semnătura,
Domnului Preşedinte al Judecătoriei [9]

Explicații

[ 1 ] Natura juridică. Modificarea actelor de stare civilă presupune înregistrarea unor menţiuni ce privesc, în general, schimbări în starea civilă a unei persoane, rectificarea presupune îndreptarea unor erori materiale comise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă, iar completarea actelor de stare civilă presupune întregirea acestora cu menţiunile omise atunci când, din diferite motive, unele rubrici au rămas libere deşi trebuiau completate.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are orice persoană interesată, autoritatea administraţiei publice locale, consiliul judeţean sau parchetul, conform art. 57 alin.(2) teza I din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.
[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are, după caz, autoritatea administraţiei publice locale care a făcut înregistrarea ce se cere a fi anulată sau persoana la care se referă acea înregistrare.

[4] Obiectul acţiunii. Privitor la acest aspect, două menţiuni sunt necesare:

– faptul că procedura judecătorească a modificării, rectificării sau completării vizează exclusiv actele de stare civilă, şi nu certificatele de stare civilă, în acest din urmă caz aplicându-se o procedură administrativă, în sensul că îndreptarea necesară se face chiar de organul care a efectuat înregistrarea de stare civilă;

– potrivit art. 57 alin. (4) din Legea nr. 119/1996, actele de stare civilă reconstituite nu pot fi rectificate ori completate.

Pe calea acestei acţiunii se poate solicita, cu titlu de exemplu, rectificarea unei erori strecurate în actul de naştere cu privire la numele titularului actului, în sensul menţionării corecte a numelui de familie – Ionescu în loc de Inescu -, sau completarea actului de naştere cu numele tatălui, precum şi îndreptarea oricărei ne-concordanţe între cele două exemplare ale registrelor de stare civilă sau a necon-cordanţelor între înregistrare şi elementele reale ale stării civile, apărute după înregistrarea de stare civilă.

[5] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) care este actul de stare civilă care trebuie modificat/rectificat/completat;

b) în ce constă modificarea/rectificarea/completarea care se cere. Modificarea actelor de stare civilă intervine în ipotezele care se desprind din art. 105 coroborat cu art. 65 şi următoarele din Metodologia de aplicare a Legii nr. 119/1996, şi anume: înscrierea recunoaşterii sau stabilirii ulterioare a filiaţiei, înscrierea divorţului, a anulării sau a desfacerii căsătoriei, înscrierea acordării sau pierderii cetăţeniei române etc.

în ce priveşte motivele de rectificare, se poate invoca, de exemplu, existenţa unei neconcordanţe între cele două exemplare ale registrelor de stare civilă (de pildă numele titularului nu este acelaşi în ambele exemplare), faptul că la rubrica „ numele tatălui” din actul de naştere s-a trecut numele concubinului mamei în loc de numele soţului acesteia etc., iar ca motiv de completare se poate menţiona faptul că rubrica „numele tatălui” nu a fost completată, deşi copilul s-a născut în timpul căsătoriei, având ca tată pe soţul mamei, conform art. 53 C. fam. etc.

[6] Temeiul de drept îl constituie art. 23 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice şi art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.
[7] Probe:

a) înscrisuri – obligatoriu extrasul actului de stare civilă ce se cere a fi modificat, rectificat sau completat, precum şi orice alte înscrisuri de natură să dovedească eroarea săvârşită cu ocazia întocmirii acestui act. De exemplu, dacă s-a invocat menţionarea greşită în actul de naştere a numelui tatălui, în sensul că în această calitate a fost trecut concubinul mamei copilului în loc de soţul acesteia, se va depune certificatul de căsătorie al mamei copilului;

b) adresă de la poliţie – ca dovadă a efectuării de cercetări în legătură cu modalitatea şi condiţiile în care s-a efectuat înregistrarea ce se cere a fi modificată, rectificată sau, după caz, completată.

[8] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 73.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 13 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, iar timbrul judiciar este de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
[9] Instanţa competentă:
a) teritorial – este competentă instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului, conform art. 57 alin. (2) teza a Il-a din Legea nr. 119/1996, iar dacă reclamantul este un cetăţean străin sau un cetăţean român cu domiciliul în străinătate instanţa competentă este Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, conform art. 57 alin. (3) din Legea nr. 119/1996 (competenţă teritorială exclusivă);
b) material – este competentă judecătoria, conform art. 57 alin. (2) teza a 11-a şi alin. (3) din Legea nr. 119/1996.