MODEL DE CERERE DE ÎNCUVIINŢARE A PROBELOR

Instanţa_

Secţia_

Dosar nr. _/_

Termen la data de_

Domnule Preşedinte,

Subsemnatul_, în calitate de (reclamant sau, după caz, pârât, intervenient, apelant, recurent, intimat) în dosarul nr. / al acestei instanţe, cu termen de judecată la data de_, când este prima zi de înfăţişare în cauză, vă rog să-mi încuviinţaţi următoarele probe: [1]

1. înscrisuri, pentru a dovedi_[2]

2. Interogatoriul părţii adverse, pentru a dovedi_[3]

3. Martori, pentru a dovedi_[4]

4. Expertiză tehnică în specialitatea_, pentru a dovedi_[5]

5. Cercetare locală, pentru a dovedi_[6]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie [7]_

Explicaţii teoretice

[ 1 ] Obiectul cererii. Enumerarea probelor de la punctele 1 -5 este exemplificativă, urmând ca, în funcţie de specificul fiecărei cauze, respectiv de etapa procesuală în curs de judecată şi de pretenţiile ce se tind a fi dovedite, să se solicite doar una, unele sau toate cele cinci probe enunţate la punctele 1 -5.

După indicarea fiecărei probe cerute se vor arăta în mod obligatoriu faptele ce se tind a fi dovedite cu aceasta, pentru ca instanţa să poată aprecia asupra admisibilităţii probei, adică dacă este legală, verosimilă, pertinentă şi concludentă.

[2] în cadrul probei cu înscrisuri se pot administra înscrisuri autentice care, conform art. 1173 şi 1174 C. civ., fac dovadă deplină în privinţa oricărei persoane despre dispoziţiile şi convenţiile pe care le constată, iar între părţi despre drepturile şi obligaţiile ce le constată, precum şi despre ceea ce este menţionat în act, peste obiectul principal al convenţiei, când menţionarea are un raport oarecare cu acest obiect.

De asemenea, se pot depune înscrisuri sub semnătură privată, care, dacă sunt recunoscute de acela căruia i se opune sau sunt privite, după lege, ca recunoscute, au aceleaşi efecte ca actele autentice între cei care le-au semnat şi între cei care reprezintă drepturile lor (art. 1176 C. civ.).

[3] Interogatoriul nu poate privi decât fapte personale ale aceluia căruia i se administrează şi care au legătură cu pricina (art. 218 C. proc. civ.), iar, când se adresează reprezentantului legal al părţii poate privi numai actele încheiate şi faptele săvârşite de el în această calitate (art. 220 C. proc. civ.).

[4] Martorii pot fi audiaţi pentru dovedirea oricărei situaţii de fapt, deoarece faptele juridice se pot proba cu orice mijloc de probă.

Pentru dovedirea actelor juridice, martorii se solicită cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 1191-1198 C. civ. Astfel, pentru actele juridice al căror obiect are o valoare inferioară sumei de 250 de lei nu există nici o restricţie în dovedirea lor cu martori, însă pentru cele al căror obiect depăşeşte această valoare dovada cu martori este admisibilă numai dacă există un început de dovadă scrisă, dacă părţile au convenit să se facă dovada cu martori şi aceasta priveşte drepturi de care ele pot să dispună ori dacă se face dovada imposibilităţii (materiale sau morale) preconstituirii probei scrise conform art. 1198 C. civ. Aceleaşi reguli se aplică şi dacă proba cu martori se solicită pentru dovedirea în contra sau peste ceea ce cuprinde actul sau despre ceea ce se pretinde că s-ar fi zis înaintea, la timpul sau în urma confecţionării lui, indiferent de valoarea obiectului actului.

[5] Solicitarea efectuării unei expertize obligă partea să indice, pe lângă împrejurările de fapt ce se tind a fi dovedite cu această probă, şi obiectivele la care trebuie să răspundă expertul.

[6] Cercetarea locală se cere atunci când anumite împrejurări de fapt pot fi cel mai bine lămurite prin constatarea directă a instanţei sau atunci când celelalte probe administrate nu au lămurit o anumită situaţie de fapt, ce poate fi verificată la faţa locului.

[7] Instanţa competentă este cea învestită cu soluţionarea pricinii în care se cere administrarea probelor indicate prin cerere.