MODEL DE CERERE DE DELEGARE A UNUI EXECUTOR JUDECĂTORESC

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, chem în judecată pe pârâtul [3]_, domiciliat în_, solicitându-vă să încuviinţaţi

Delegarea unui executor judecătoresc care să constate la faţa locului starea de fapt

constând în _[4]

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]:_

Temeiul de drept [6]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 239 C. proc. civ.

Anexez chitanţa privind plata taxei judiciare de timbru de 73.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [7]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel [8]

Explicaţii teoretice

[1] Natură juridică. Prin excepţie de la regula după care probele se administrează în cursul procesului, în timpul dezbaterilor judiciare, există şi situaţii în care se justifică administrarea lor înainte de începerea procesului sau în cursul procesului, dar mai înainte de etapa propunerii şi administrării probelor, respectiv atunci când este posibil ca respectivul mijloc de probă să dispară sau să devină greu de administrat în viitor. Pentru aceste situaţii, legiuitorul a instituit prin art. 235-238 C. proc. civ. procedura asigurării dovezilor, care permite administrarea cu anticipaţie a unor probe ce vor putea fi folosite într-un proces viitor ori în curs, care însă nu a ajuns în etapa de încuviinţare şi administrare a probelor.

[2] Calitate procesuală activă are orice persoană interesată să constate de urgenţă o anumită stare de fapt, care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea dovezilor.

[3] Calitate procesuală pasivă are persoana căreia titularul cererii urmăreşte să-i opună starea de fapt a cărei constatare a solicitat-o.

[4] Obiectul cererii îl reprezintă constatarea, la faţa locului, a unei situaţii de fapt, care trebuie individualizată expres de reclamant, cum ar fi, de exemplu, constatarea reţinerii nejustificate a documentelor contabile de către un asociat al unei societăţi comerciale (cererea având un asemenea obiect este o variantă a procedurii prin care se urmăreşte asigurarea dovezilor21).

[5] Motivele de fapt. Se va arăta care este relevanţa asupra procesului de fond a constatării situaţiei de fapt pretinse de reclamant şi se va justifica urgenţa măsurii prin aceea că respectiva stare de fapt poate să înceteze sau să se schimbe până la administrarea dovezilor.

[6] Temeiul de drept îl reprezintă dispoziţiile art. 239 C. proc. civ.

[7] Timbrajul. Fiind o cerere neevaluabilă în bani, taxa judiciară de timbru este de 73.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 13 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Timbrul judiciar este de 3.000 Iei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[8] Instanţa competentă teritorial este determinată de art. 239 alin. (1) C. proc. civ. ca fiind cea în circumscripţia căreia urmează să se facă constatarea. Din punct de vedere material, competenţa revine judecătoriei, în cazul în care cererea de constatare a stării de fapt s-a făcut pe cale principală (înainte de a exista judecată asupra fondului), iar dacă s-a făcut pe cale incidentală (în timpul judecăţii procesului de fond), competenţa revine instanţei care judecă procesul de fond şi care, în funcţie de etapa procesuală în care se află această judecată şi în care se poate administra o asemenea dovadă (fond sau apel, nu şi în recurs, unde art. 305 C. proc. civ. permite numai administrarea probei cu înscrisuri), poate fi judecătoria, tribunalul sau curtea de apel.