MODEL DE ACŢIUNE DE PARTAJ SUCCESORAL
Domnule Preşedinte, [1]
Subsemnatul (sau, după caz, subsemnaţii) [2]_, domiciliat în _, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, şi pe_, domiciliat în_, în calitate de pârâţi, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi
Ieşirea din indiviziune [4]
asupra bunurilor aflate în masa de împărţit a defunctului_, decedat la data de_şi atribuirea acestora către copărtaşi, în funcţie de cotele succesorale.
Motivele acţiunii sunt următoarele:
Motivele de fapt [5]: învederez instanţei că la data de_
a decedat numitul_, cu ultimul domiciliu în_, lăsând
ca urmaşi pe_
Temeiul de drept [6]: Invoc dispoziţiile art. 728 C. civ. şi ale art. 6731 – 6732 C. proc. civ.
Probe [7]: Solicit încuviinţarea următoarelor probe_
Anexez: înscrisuri, respectiv_ chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de_lei, timbrul judiciar mobil în valoare de lei. [8]
Semnătura,
Domnului Preşedinte al Judecătoriei [9]
Explicaţii teoretice
[1] Natura juridică. Partajul este operaţiunea juridică ce pune capăt stării de indiviziune (coproprietate) prin împărţirea în natură şi/sau prin echivalent a bunurilor aflate în indiviziune, având ca efect înlocuirea cu efect retroactiv a cotei-părţi indivize ideale şi abstracte asupra bunurilor supuse partajului cu drepturi exclusive ale fiecăruia dintre coindivizari asupra acestor bunuri (valori), determinate în materialitatea lor.
Acţiunea de partaj succesoral este o acţiune reală, cu caracter patrimonial.
[2] Calitate procesuală activă să formuleze cererea o au copărtaşii (respectiv moştenitorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal), succesorii în drepturi ai copărtaşilor, precum şi creditorii personali ai copărtaşilor, însă aceştia din urmă numai pe calea acţiunii oblice.
Acţiunea de partaj fiind asimilată unui act de dispoziţie, toate părţile trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu. în cazul celor lipsiţi de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, aceştia trebuie reprezentaţi, respectiv asistaţi de ocrotitorul legal.
In caz de contrarietate de interese între ocrotitor şi cel ocrotit, este necesară numirea unui curator special, potrivit prevederilor art. 105 şi art. 132 C. fam.
în cazul stingerii litigiului prin tranzacţie, este nevoie de încuviinţarea prealabilă a autorităţii tutelare pentru cei lipsiţi de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
[3] Calitate procesuală pasivă au ceilalţi copărtaşi care nu au cerut ieşirea din indiviziune. Atunci când se formulează cererea de chemare în judecată trebuie introduşi în cauză toţi moştenitorii, pentru ca hotărârea pronunţată să le fie opozabilă.
[4] Obiectul partajului îl constituie, de regulă, numai bunurile asupra cărora poartă drepturile reale3) ale defunctului transmise asupra moştenitorilor. în practică, o dată cu cererea de partaj se formulează şi cereri cu privire la lichidarea pasivului succesoral, atunci când moştenitorii nu se înţeleg, însă cauza juridică41 a acestei cereri este diferită, fiind o acţiune în regres, întemeiată fie pe o gestiune de afaceri, fie pe o subrogaţie reală.
în cadrul partajului se pot formula şi alte cereri, cum ar fi reducţiunea liberalităţilor excesive, raportul donaţiilor, acţiunea în anularea testamentului sau a certificatului de moştenitor etc. Aceste cereri vor fi tratate separat în prezenta lucrare, însă este indicat ca toate aceste tipuri de cereri, în măsura în care ele sunt oportune şi există interesul părţilor, să fie formulate în cadrul acţiunii de partaj succesoral, pentru rezolvarea unitară a cauzei şi pentru lichidarea tuturor pretenţiilor reciproce cu privire la averea succesorală.
[5] Motivele de fapt Potrivit dispoziţiilor art. 6732C. proc. civ., în cererea de partaj se vor menţiona obligatoriu persoanele între care urmează a avea loc împărţeala, titlul pe baza căruia se cere împărţeala, toate bunurile supuse împărţelii, evaluarea lor, locul unde acestea se află, precum şi persoana care le deţine sau le administrează. Astfel:
a) se vor indica persoanele între care urmează să aibă loc împărţeala. Se va învedera instanţei cine şi în ce calitate vine la moştenire, indicându-se gradul de rudenie al reclamantului şi al pârâţilor cu autorul sau calitatea de legatar. Părţile vin la succesiune în ordinea claselor de moştenitori, iar soţul supravieţuitor vine în concurs cu toate clasele de moştenitori, potrivit art. 1 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor;
b) obligatoriu se va menţiona data decesului şi ultimul domiciliu al defunctului, pentru a se putea determina data deschiderii succesiunii, precum şi competenţa teritorială a instanţei;
c) se va face vorbire despre acceptarea succesiunii, atât de către reclamanţi, cât şi de pârâţi;
d) se vor menţiona bunurile care intră în masa succesorală şi modul de dobândire a acestora de către defunct (cumpărare, donaţie, accesiune etc.). în acţiunea de partaj se va indica obligatoriu locul unde se află bunurile şi în posesia sau administrarea cui se află;
e) se va menţiona valoarea masei succesorale pentru stabilirea timbrajului în cazul contestării bunurilor, dar şi pentru efectuarea calculelor necesare, de pildă pentru reducţiunea liberalităţilor excesive sau pentru raportul donaţiilor;
f) se va menţiona faptul că moştenirea este legală şi/sau testamentară (acesta fiind titlul împărţelii, potrivit dispoziţiilor art. 6732C. proc. civ.), dacă testamentul cuprinde legate universale, cu titlu universal sau cu titlu particular, precum şi cotele ce se cuvin moştenitorilor legali şi testamentari;
g) dacă se dezbat mai multe succesiuni, acestea vor fi expuse în mod cronologic, fiecare autor cu moştenitorii săi, cu cotele respective, făcându-se vorbire de bunurile aflate în masa succesorală a fiecărui autor.
Dacă alături de cererea de partaj succesoral se formulează şi alte cereri, de exemplu de anulare a certificatului de moştenitor sau de reducţiune a liberalităţilor excesive, motivarea acţiunii va avea în vedere şi regimului juridic al acestora, indicându-se motivul de nulitate şi interesul în formularea unei asemenea acţiuni.
[6] Temeiul de drept material îl constituie dispoziţiile art. 728 C. civ., iar temeiul de drept procedural îl constituie art. 673′-673M C. proc. civ.
în măsura în care alături de cererea de partaj succesoral vor fi formulate şi alte cereri, cum ar fi cererea de raport al donaţiilor sau de anulare a certificatului de moştenitor, vor fi indicate dispoziţiile legale corespunzătoare (art. 751 C. civ. şi art. 3 din Legea nr. 319/1944, respectiv art. 88 din Legea notarilor publici nr. 36/1995).
[7] Probe:
a) înscrisuri. Vor fi înfăţişate:
-
certificatul de moştenitor sau de legatar, dacă a fost emis, în caz contrar vor fi depuse certificatul de deces şi actele de stare civilă ale părţilor pentru a dovedi gradul de rudenie cu defunctul sau copia testamentului pentru a se stabili calitatea de legatar;
-
acte care dovedesc exercitarea dreptului de opţiune succesorală, de pildă declaraţia de acceptare sau de renunţare autentificată de notar;
-
titlurile de proprietate pentru bunurile care fac parte din masa succesorală, de pildă contracte autentice de vânzare-cumpărare, titlul de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 etc.;