Administrator – sechestru

administrator-sechestru, 1. persoana căreia, în urma admiterii cererii de sechestru judiciar, i se încredinţează paza unui bun mobil sau imobil, ce face obiectul unei acţiuni reale, posesorii sau cu privire la folosinţa bunului proprietate comună, sau chiar fără a exista un proces. A.-s. este desemnat de părţi; de comun acord, iar în caz de neînţelegere, de instanţă; acesta poate fi chiar deţinătorul bunului. Persoana desemnată de instanţă nu trebuie să fie interesată în cauză. Desemnarea persoanei căreia i se încredinţează bunul pus sub sechestru este obligatorie pentru instanţă, şi nu o facultate, lăsată la aprecierea sa. Bunul pus sub sechestru este dat în primire a.-s. de către executorul judecătoresc, pe bază de proces-verbal. A-s. poate face toate actele de conservare şi administrare a bunului, poate încasa orice venituri sau sume datorate, poate plăti datorii cu caracter curent, precum şi cele constatate prin titlu executoriu, poate sta în judecată în numele părţilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, dar numai cu autorizarea prealabilă a instanţei care l-a numit. Dacă a.-s. este o altă persoană decât deţinătorul, acesta va fi remunerat, pentru activitatea depusă, cu o sumă fixată de instanţă. în cazuri urgente, preşedintele instanţei va putea numi, prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor, un administrator provizoriu până la soluţionarea cererii de sechestru judiciar.

După finalizarea judecăţii prin hotărâre executorie, a.-s. trebuie să predea bunul, împreună cu fructele acestuia, inclusiv veniturile încasate, părţii căreia i-a fost atribuit prin hotărâre, iar dacă a.-s. a fost parte în proces şi a avut câştig de cauză, va păstra el bunul şi fructele acestuia; 2. persoana fizică sau juridică căreia organul de executare îi încredinţează spre păstrare şi conservare, pe durata procedurii executării silite imobiliare, imobilul supus urmăririi. Potrivit legii, în vederea unei mai bune administrări a imobilului urmărit, executorul judecătoresc poate numi, după emiterea somaţiei şi în tot cursul executării silite, un a.-s.; acesta poate fi numit şi la cererea creditorului. Poate fi a.-s. creditorul, debitorul sau o altă persoană fizică ori persoană juridică. Sarcinile ce-i revin a.-s. sunt: încasarea veniturilor produse de imobil, efectuarea cheltuielilor necesare şi apărarea în litigiile privitoare la acest bun. Când a.-s. este numită o altă persoană decât debitorul, executorul îi va fixa drept remuneraţie o sumă, în funcţie de activitatea depusă, stabilind, totodată, şi modalitatea de plată, în cazul neîndeplinirii obligaţiilor stabilite în sarcina sa, la cererea oricărei persoane interesate, a.-s. poate fi revocat de către executorul judecătoresc; de asemenea, la cerere, instanţa de executare îl poate obliga la despăgubiri pentru repararea prejudiciilor cauzate părţilor prin măsuri necorespunzătoare luate în administrarea imobilului urmărit.