Amânarea pronunţării hotărârii

amânarea pronunţării hotărârii, luarea de către instanţa de judecată a măsurii de a delibera şi pronunţa soluţia, în unele cauze mai dificile, într-o altă zi decât aceea în care a avut loc judecata. Termenul de a.p.h. poate fi de cel mult şapte zile, calculate de la data închiderii dezbaterilor. Nerespec-tarea acestui termen nu atrage sancţiuni procesuale, în sensul că depăşirea lui nu duce la nulitatea hotărârii astfel pronunţate. Data a.p.h. trebuie adusă însă de fiecare dată la cunoştinţa părţilor în şedinţă publică, la sfârşitul şedinţei de judecată. Devansarea termenului la care a fost amânată pronunţarea hotărârii este nelegală, deoarece se consideră că părţile au fost lipsite de posibilitatea de a se apăra prin depunerea de concluzii scrise.
Deşi, în intervalul de timp de la data închiderii dezbaterilor şi până la data la care a fost amânată pronunţarea hotărârii se poate ca un judecător să nu mai facă parte din acea instanţă (de exemplu, în cazul transferării), acesta rămâne îndreptăţit să delibereze şi să pronunţe hotărârea la data fixată.

Dacă însă judecătorului i-a încetat calitatea de magistrat sau este suspendat din funcţie, el nu mai poate pronunţa hotărârea şi cauza trebuie repusă pe rol, cu citarea părţilor, pentru ca acestea să pună din nou concluzii în faţa instanţei legal constituite, încheierea pentru a.p.h. constituie o formalitate esenţială, iar neîntoc-mirea ei duce la anularea hotărârii, deoarece face imposibilă exercitarea controlului judiciar asupra modului de compunere a instanţei, a prezenţei părţilor, concluziilor formulate şi conţinutului apărărilor de fapt şi de drept.

aminarea pronunţării, facultate acordată de lege instanţei de judecată, atunci cînd nu este în măsură, pentru motive temeinice, să pronunţe hotărîrea de îndată după încheierea dezbaterilor, de a amina pronunţarea cel mult 15 zile (art. 306, C.p.p.).