Asistenţă juridică
asistenţă juridică, activitatea profesională desfăşurată de avocaţi, în scopul promovării şi apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat. A.j. constă în: a) consultaţii şi cereri cu caracter juridic; b) asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a
organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii; c) redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare; d) asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi publice, cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate;
e) apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană română sau străină;
f) activităţi fiduciare constând în primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a lichidării, precum şi plasarea şi valorificarea acestora, în numele şi pe seama clientului, activităţi de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate; g) stabilirea temporară a sediului pentru societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate; h) orice mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii. Aceste activităţi se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel. Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, încheiat în formă scrisă, între avocat şi client ori mandatarul acestuia. Forma, conţinutul şi efectele contractului de asistenţă juridică sunt stabilite prin Statutul profesiei de avocat. Avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
asistenţă juridică – sprijin pe care apărătorii îl dau părţilor în cursul procesului penal prin acordarea de consultaţii şi întocmirea de cereri sau alte acte cu caracter juridic, prin apărarea şi, după caz, reprezentarea persoanelor fizice sau juridice, precum şi prin susţinerea, cu mijloace juridice, a drepturilor şi intereselor legitime ale acestora, în raporturile cu organele de stat, instituţiile, întreprinderile, oricare persoane juridice sau fizice. Este denumită şi apărare tehnică sau profesională. Modul în care se desfăşoară asistenţă juridică este reglementat de art. 171-173 C.proc.pen.~invinuitului şi inculpatului – constituie un drept al învinuitului sau inculpatului, în tot cursul urmăririi penale şi al judecăţii, iar organele judiciare sunt obligate să-i aducă la cunoştinţă acest drept. Este obligatorie când învinuitul sau inculpatul este minor, militar în termen, militar cu termen redus, rezer-vist concentrat sau elev al unei instituţii militare de învăţământ, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, când este arestat, chiar în altă cauză, ori când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată apreciază că învinuitul sau inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. în cursul judecăţii, asistenţa juridică este obligatorie pentru inculpat şi în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită închisoarea mai mare de 5 ani. Când asistenţa juridică este obligatorie, dacă învinuitul sau inculpatul nu şi-a ales apărător, se iau măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu. în acelaşi context, dacă apărătorul ales nu se prezintă nejustificat la două termene consecutive, după caz, la data stabilită pentru efectuarea unui act de urmărire penală sau la termenul de judecată fixat, îngreunând astfel în mod voit desfăşurarea şi soluţionarea procesului penal, organul judiciar desemnează un apărător din oficiu care să-1 înlocuiască, acordându-i timpul necesar pentru pregătirea, apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia soluţionării cererii privind arestarea preventivă, unde termenul nu poate fi mai mic de 24 de ore. ~ a celorlalte părţi din procesul penal este facultativă şi se exercită în aceleaşi condiţii ca şi ~ a învinuitului sau inculpatului.