Model de acțiune confesorie pentru apărarea unei servituți
ACŢIUNE CONFESORIE PENTRU APĂRAREA UNEI SERVITUŢI
Domnule Preşedinte, [1]
Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi
Obligarea pârâtului_[4]
De asemenea, solicit obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele acţiunii sunt următoarele:
Motivele de fapt [5]:_
Temeiul de drept [6]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 576 C civ. coroborat cu art._
Probe [7]: în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu _pe aspectul_
Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:_, precum
şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de 183.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [8]
Semnătura,
Domnului Preşedinte al Judecătoriei [9]
Explicații teoretice
[1] Natura juridică. Este o acţiune reală, petitorie, un mijloc de apărare a dreptului de servitute de către titularul său.
[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are cel ce pretinde că este titularul dreptului de servitute încălcat.
[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are subiectul pasiv al dreptului de servitute, căruia i se impută încălcarea acestui drept.
[4] Obiectul acţiunii. Se va menţiona, în funcţie de servitutea care se pretinde a fi încălcată, ce se urmăreşte în fapt prin cererea introdusă. De exemplu, reclamantul poate solicita ca pârâtul să îi permită accesul pe terenul său la calea publică sau, după caz, obligarea pârâtului să taie pomii şi celelalte plantaţii aflate la o distanţă mai mică decât cea legală faţă de hotarul despărţitor; să desfiinţeze construcţiile edificate cu nerespectarea distanţei legale faţă de zidul casei reclamantului; să desfiinţeze ferestrele de vedere deschise spre proprietatea reclamantului cu încălcarea distanţei prevăzute de lege; să facă streaşină casei sale, pentru a împiedica scurgerea apelor naturale pe terenul proprietatea reclamantului; să desfiinţeze lucrările care împiedică scurgerea naturală a apelor pe terenul reclamantului; să permită reclamantului să ia apă de la izvorul aflat pe terenul său; să permită reclamantului să efectueze lucrările de întreţinere a drumului de trecere situat pe terenul său etc.
[5] Motivele de fapt ale acţiunii diferă în funcţie de obiectul concret al acesteia, respectiv de servitutea ce se pretinde a fi încălcată. De exemplu, dacă se invocă nesocotirea servituţii de trecere se vor menţiona:
a) calitatea reclamantului de proprietar al fondului dominant şi titlul pe care se întemeiază această calitate, care poate fi orice act de dobândire a proprietăţii;
b) faptul că proprietatea reclamantului este un loc înfundat, care nu are acces la calea publică;
c) calitatea pârâtului de proprietar al fondului aservit, adică al fondului asupra căruia apasă sarcina servituţii, în sensul că acesta este singurul loc prin care se poate asigura proprietarului învecinat accesul la calea publică;
d) opoziţia manifestată de pârât la folosirea fondului său de către reclamant în scopul de a avea acces la calea publică.
[6] Temeiul de drept îl reprezintă art. 576 C. civ., norma cadru în materie de servitute, care se întregeşte cu dispoziţiile speciale ce reglementează servitutea a cărei încălcare se invocă prin acţiune. De exemplu, dacă se invocă servitutea de trecere, temeiul de drept se întregeşte cu dispoziţiile art. 616-619 C. civ., dacă se invocă servitutea de vedere temeiul de drept se întregeşte cu dispoziţiile art. 611-614 C. civ. etc.
[7] Probe:
a) înscrisuri – obligatoriu titlul de proprietate al reclamantului şi orice alt înscris de natură să dovedească încălcarea servituţii de către pârât, cum ar fi titlul de proprietate sau alt titlu care să probeze calitatea de proprietar sau de alt titular al unui drept real a pârâtului;
b) interogatoriul pârâtului – pe aspectul calităţii sale de proprietar al fondului aservit, al existenţei servituţii şi al poziţiei sale faţă de exercitarea dreptului de servitute de către reclamant;
c) martori – pe aspectul existenţei servituţii şi al nerespectării ei de către titularul fondului aservit;
d) expertiză tehnică – dacă mai este cazul după administrarea probelor anterioare – pe aspectul existenţei servituţii şi al sarcinilor pe care aceasta le impune titularului fondului aservit.
[8] Timbrajul. Taxa judiciară se calculează conform OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial nr. 392 din 29 iunie 2013.
Timbrul judiciar e în valoare de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
[9] Instanţa competentă:
a) teritorial – este competentă instanţa de la locul situării fondului aservit, potrivit art. 13 C. proc. civ. (competenţă teritorială absolută);
b) material – instanţa competentă este judecătoria, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ.